Citeste inainte: Cu convulsii febrile la Unitatea Primiri Urgente (UPU) Constanta

Spitalul era in carantina si nu putea intra nimeni, asa incat, de dimineata, a trebuit sa ma rog insistent de o asistenta, intrata atunci in tura, sa permita sotului sa intre. Nu mai puteam singura! Am simtit o eliberare fantastica in momentul in care mi-am vazut sotul intrand pe usa, nu ca el ar fi avut o solutie, dar eram doi ...

Dupa discutia cu medicul care il vazuse pe Rares, acesta a consimtit sa plecam acasa, cu un tratament cu antibiotic pentru 5 zile si numarul unei asistente foarte dragute, care a si venit acasa sa i-l administreze.

Au urmat inca 3 zile cu febra mare, i-am administrat noi Desitin la o temperatura de 39.5, i-am facut impachetari cu apa calduta, comprese pe frunte, antitermice (Panadol/Nurofen) la 4 ore, ceaiuri multe, fara lapte. Era frig in camera, dar pe Rares il tineam intr-un body si atat.

Am facut rost de cateva flacoane cu Desitin "pe sub mana". Ne scrisese medicul pediatru din urgenta, pe reteta, un flacon, insa ne-am simtit mai in siguranta sa avem mai multe. Mai ales ca fuseseram avertizati ca este bine sa nu se repete criza convulsiva.

Scriam orele la care ii administram siropurile antitermice si ce sirop ii dau, aveam si telefonul setat sa ma alarmeze din 4 in 4 ore. Eram epuizati. Eu simteam ca nu mai rezist, nu numai ca nu dormeam, ca eram obisnuita sa ma trezeasca Rares de multe ori pe noapte, acum eram si panicata. Il verificam permanent. Si cum sa dormi? Temperatura ii crestea foarte rapid si eu trebuia sa intervin cu comprese pe frunte, ceai cu lingurita.

Citeste si: Ce este febra, la copil si adult

Chiar in prima seara, dupa ce am venit din spital, copilul meu a facut febra mare. Acum ne bazam doar pe noi, UPU Constanta nu mai era nici pe departe o solutie. Nu stiam ce sa fac si nici timp sa citesc pe internet si, nu, nici numarul de telefon al unui medic pediatru.

Am sunat-o pe sora mea mai mare, atunci, asistent la UPU intr-un Spital Judetean de Urgenta din tara, si mi-a recomandat sa-i fac impachetari. Mi-a si explicat in detaliu ce sa fac: sa iau un cearsaf mare, sa-l bag in apa calduta, sa-l dezbrac pe Rares si sa-l "infas". Ca sa nu intre in soc termic, de la diferenta de temperatura, in camera fiind frig, sa-i pun o patura uscata deasupra. Am repetat procedura de 3 ori, ca sa ii scada temperatura. Nu pot sa descriu in cuvinte cum plangea Rares, cat era de speriat, mai ales ca febra il epuiza si adormea intre proceduri. Am reusit sa-i scadem temperatura, pentru moment.

Citeste si: Ce fac eu cand copilul meu face febra

La nici 2 ore, temperatura a inceput din nou sa creasca si a ajuns, in cateva minute, la peste 39 grade. Atunci i-am administrat solutia rectala Diazepam Desitin, de teama sa nu intre in convulsii. I-a scazut si temperatura la o stare subfebrila si o tineam sub control cu comprese reci, mainile mele. Ceea ce m-a impresionat tare: corpul meu parca reactiona in ajutorul lui Rares.

Abia a 3-a zi a raspuns copilul meu la tratamentul cu antibiotic, in sensul ca nu mai facea febra. Medicul ne recomandase, prin telefon, sa-i schimbam antibioticul, insa m-am opus categoric. A 4-a zi am mers cu Rares la un medic pediatru recomandat de o prietena. Acasta doamna doctor ne-a spus ca nu era cazul de antibiotic, dar ca intelege de ce i s-a instituit imediat in urgenta. Medicii din urgenta trateaza efectul si indeparteaza pericolul de moment. Dar acesta este subiectul unei alte povesti.

Acesta este un episod febril al copilului meu care m-a marcat profund, sigur, si pentru ca nu aveam niciun fel de informatie medicala si, pret de cateva ore, am crezut ca Rares are ceva grav, incompatibil cu viata! ...