Eu am avut mai multe educatoare, o învățătoare, zeci de profesori, dar dascăli cât să-i număr pe degetele de la o mână.

Doamna Munteanu. Doamna Munteanu era o femeie simplă, mai puțin cochetă decât celelelte doamne educatoare, cu mai puține titluri, însă cu un har aparte. Doamna Munteanu este educatoarea care m-a iubit exact așa cum eram eu, mai greu de mulțumit, mai sensibilă, mai posesivă, și pe toți colegii mei la fel de mult, însă pe fiecare altfel. Pe mine mă primea cu brațele larg deschise în fiecare dimineață și cu o sărutare caldă, pe Cosmin cu un "Bate palma, cavalere!", pe Diana cu complimente, pe Mihai cu  o îmbrățișare, pe Alina cu o mângâiere pe creștet. Pe toți cu aceeași bucurie. Cred că dumneaei m-a învățat să fac bețișoare, chiar primele litere, însă nu-mi amintesc nimic din toate astea. Păstrez în suflet cum m-a făcut să mă simt doamna Munteanu și cum mi-a implantat dorința de a învăța să citesc singură.

Și, de aici, totul a fost atât de simplu... Nu știam ce vreau să devin, dar eram sigură cine vreau să fiu când voi fi mare!

Domnul Stancu. Am mai scris despre domnul Stancu, învățătorul surorii mele mai mari. Dumnealui mi-a fost mai învățător decât domnișoara Popa, învățătoarea mea. Domnul Stancu nu avea privilegiați. Prefera, desigur, dar nu privilegia pe nimeni. Era dur, dar înțelegător. Avea o misiune și nu era aceea de a-i învăța pe copii să scrie. Domnul Stancu își pregătea copiii pentru viață.

Citește și: Prima zi de școală. Domnul Stancu.

Doamna Sinișteanu. Omul Sinișteanu m-a fascinat, vertical, integru, ferm, calm, cu un umor aparte, cu un sarcasm pe care puțini l-au apreciat. Dascălului Sinișteanu îi port un profund respect. M-a făcut să transform învățarea limbii latine într-o pasiune. Așa am ajuns să cunosc și să înțeleg la alt nivel limba română. Așa am ajuns la Litere, secția Română - Latină....

Dan Barbilian, matematicianul cunoscut de cei mai mulți ca poetul Ion Barbu, a vorbit despre profesorul său de matematică Ion Banciu: "A fost omul care m-a format, de la care am învățat esențialul. Ceilalți profesori de matematică, inclusiv cei de la Universitate, nu m-au învățat, m-au informat. Banciu însă mi-a trecut simțul lui de rigoare, mi-a sădit afectul matematic, emoția în fața frumuseții unei teoreme și patima cercetării, fără de care nu poți fi matematician... Banciu a fost omul providențial al adolescenței mele."

Și vreau să închei cu o rugăminte adresată tuturor dascălilor din partea unui părinte implicat.

Așadar,

Dragă domnule dascăl,

Copiii noștri au nevoie de omul din tine. Apoi, au nevoie de harul tău. Au nevoie să îți îmbrățișezi cu înțelepciune, cu înțelegere, cu dragoste misiunea. Pentru că tu nu ai ales o meserie, ți-ai însușit o misiune. Și de tine depinde ca ei să devină oameni! Noi, părinții, suntem responsabili pentru licărirea din ochii copiilor noștri, însă tu ai misiunea de a o transforma în flacără.

P.S. M-aș bucura să-mi fie apreciată rugămintea ca o completare, și nu replică, la articolul plin de esență, pe care l-am citit și apreciat de curând. Și mi-ar plăcea să regăsesc în comentariile voastre dascăli care v-au marcat într-un fel sau altul.