Acasa Mama si Copilul Probleme de Sanatate Psihologia Copilului Pofta Buna La Gradinita Jurnalul sarcinii Experiente Despre mine

Tu stai deoparte sau te implici? Care e normalitatea ta?

Scris de Aura Angheliu
Publicat: 27.05.2016
0 comentarii Comenteaza
Citeste si De ce nu pot copiii să stea nemișcați pe scăunele sau în bănci și ce putem face. Informație de aur.

Tu ce faci cu ce înveți? Ții pentru tine sau dai mai departe? Împărtășești sau conservi resursele? Când un apropiat caută răspunsuri la întrebări pe care ți le-ai pus și tu, oferi? Nu, nu răspunsurile, că nici nu ai cum să ai tu răspunsuri pentru altcineva. Dar timpul tău, disponibilitatea de a-l asculta, deschiderea ta, a doua pereche de ochi, unii sinceri și empatici, ajutorul tău. O faci?

 

Eu, da. Nu toată lumea mă înțelege, dar nici nu mai pretind asta. Am renunțat la așteptări, pentru că am înțeles că așteptările sunt o iluzie. Iar normalitatea depinde de atât de multe variabile, că nu mai este un reper pentru mine. Și nici nu simt că trebuie să fie. E normalitatea mea, e normalitatea ta. N-avem același ADN, de ce am avea aceleași perspective? De-asta și cred că ne face bine să comunicăm, să împărtășim, să ascultăm, să punem laolaltă idei, trăiri, ceea ce am învățat din experiențele noastre. Și n-am nicio problemă să încep eu.

 

Știu, nu sunt o înțeleaptă, n-am în mine doza de egoism și nepăsare care să echilibreze talerul altruismului și al însuflețirii. N-o am. Sunt o dezechilibrată. Glumesc, dar chiar am încercat să o cultiv, am însămânțat-o, nu vrea să rodească. Nu e terenul favorabil. Eu nu pot să stau deoparte. Când un om drag se rătăcește, nu pot să nu mă implic. Nu să-i arăt drumul, dar să îi ofer un pahar cu vorbă, ca să se înzdrăvenească puțin.

 

Nu încap în mine toate câte mi se întâmplă și din care învăț. Mai e ceva. Când împărtășesc, vorbesc încă o dată și pentru mine și mai apare o perspectivă, un unghi din care nu privisem până atunci situația. Și mă ajută. Și mă hrănește și pe mine iar. E un flux de energie bună. E ca și cum aș descoperi o comoară și aș ține-o ascunsă. De frică. Frică să nu o pierd, frică să nu pierd sinceritatea oamenilor, frică să nu fiu dezamăgită, frică să nu fiu rănită, frică să nu fiu percepută greșit. Ce e asta? Cu ce m-ar ajuta să am o comoară de care să nu mă bucur liber? Apoi, cu ce m-ar ajuta să descopăr o comoară și să nu pot împărtăși bucuria?

 

Așa sunt eu și nu mă voi schimba. Dacă am să ofer ceva, o fac cu tot sufletul. Am așa o credință că, unde este însuflețire, dragoste, energie bună, toate puse în cuvinte și gesturi dintre oameni, se naște lumină.

 

Tu stai deoparte sau te implici. Care e normalitatea ta?

 

Sursa foto aici.

Citeste si Vrei să înceteze comportamentul urât al copilului tău? Împacă-te cu tine.
Unele articole pot contine informatii si sfaturi legate de anumite tratamente, afectiuni sau situatii. Acestea sunt doar pareri personale ale autorului. Va recomandam ca pentru orice afectiune sau problema medicala, psihologica sau de alta natura sa luati legatura cu un specialist in acest domeniu. Acest site este un jurnal unde sunt impartasite pareri si situatii si astfel orice sfat are o natura pur orientativa.

Articole relevante

 

Comenteaza prin Facebook

Comenteaza

Array
(
)
Comentariile ce contin cuvinte vulgare nu vor fi acceptate. Va rugam sa tineti cont ca toate comentariile necesita moderare de catre un administrator.

Va mai recomandam sa cititi

Nu arăta asta, că nu e de bine!
    Am fost dură cu Rareș. I-am zis că sunt atât de furioasă, că aș putea să-l închid într-o cameră, sau să-l ameninț, sau să-l...
O medalie de bronz și trei lecții valoroase pe care viața i le-a predat într-o singură zi
Rareș a venit de la Cupa Olteniei karate kyokushin cu bronzul și cu trei lecții învățate într-o jumătate de zi. Lecția nerenunțării, lecția credinței că...
Esti și tu prea sensibilă?
    Sunt diferită, asta e cert și mi-e clar. Cei mai mulți oameni se bazează pe cele cinci simțuri. Eu mai simt ceva. Și simt mai mult. Și,...
De ce se imită atât de prost
Am multe începuturi în notițele telefonului, cele mai multe scrise noaptea, tastate neinteligibil de către oricine altcineva decât mine, unele...
Dacă pornești de la premisa că el trebuie să tacă și să asculte, ai greșit din start
    Față de tine.   Față de el, am scris zeci de rânduri cum. În fața ta, va învăța să construiască grimase,...
Un bătrânel, o zi de toamnă revelatoare și un studiu despre viață
    Am ajuns într-un moment al vieții mele când am înțeles niște mici, dar semnificative diferențe. Una dintre ele e asta:...
Nu vă feriți copiii de frustrări
Era jumătatea lui iunie ’92, serbare de sfârșit de clasa a IV.   Domnișoara învățătoare organiza serbări foarte frumoase, adevărate...
Știu ce le place celorlalți la tine
    Rareș mi-a zis ieri că abia așteaptă să înceapă școala. Primul gând de bucurie naivă s-a dus spre speranța că-i e dor de școală...
Cel mai bun remediu pentru uitare
Uit. Uit des. Știu că toată lumea uită, dar eu pierd amintiri chiar și de pe o zi pe alta, și nu e o glumă. ‚Păi, tu mi-ai zis!’ , îmi zice...
Mai am puțin, puțin de tot, și scap de măști
    - Rareș, iubitule, cred că am să-ți par schimbată o vreme. M-am hotărât să-mi dau voie să fiu cum simt să fiu. Să nu mai țin în...
Adauga experienta ta

Împărtășește experiența ta cu Jurnalul unei Mame!

Modificari si setari importante online

In Uniunea Europeana s-a modificat legea privind datele personale ale utilizatorilor online si dorim sa va informam. Va rog sa le vedeti dureaza doar cateva minute. Te rog acceseaza aceste informatii pentru a putea folosi in continuare site-ul nostru.

Aflati:

Cum ne asiguram ca sunt protejate datele tale.

Cum utilizeaza site-ul nostru datele dumneavoastra personale.

Noile modificari la: Termeni si conditii, Politica de confidentialitate si Politica de cookie-uri.