Acasa Mama si Copilul Probleme de Sanatate Psihologia Copilului Pofta Buna La Gradinita Jurnalul sarcinii Experiente Despre mine

"Mami, mie imi e frica sa nu fac febra!" Cum i-am provocat copilului meu anxietatea legata de febra

Scris de Aura Angheliu
Publicat: 26.06.2014
0 comentarii Comenteaza
Citeste si Ce fac eu cand copilul meu face febra

Am marturisit deja, am inceput sa scriu ca mijloc de a ma vindeca. Am trait o experienta care m-a marcat profund si care a alterat legatura emotionala dintre mine si fiul meu.

 

Dintr-o mama cu "apucaturi" firesti (de "ah!" la fiecare ciocnire a bebelusului de cate un obiect, de tresarire la fiecare scancet), m-am transformat peste noapte intr-o mama anxioasa. Chiar peste noapte...

 

 

Primul episod de febra al copilului meu m-a marcat profund!

 

 

Eu, dupa episodul cu convulsii febrile al copilului meu, am constatat ca am suferit un soc. Corpul meu raspundea cu spasme, frisoane, indigestie, circulatie periferica deficitara ori de cate ori temperatura lui Rares crestea. Si erau stari si trairi pe care nu le puteam controla. Ma simteam straina de mintea mea. As fi vrut sa fug.

 

Cand am realizat ca ma confrunt cu o trauma emotionala, am inceput sa scriu, sa astern pe hartie ceea ce simt in legatura cu ce s-a intamplat. M-au ajutat enorm incurajarile si experientele celorlalti parinti.

 

De la episodul cu convulsii febrile, copilul meu a avut inca cinci manifestari febrile cu debut brusc, neanuntat, frison si risc de deshidratare. Verbalizarea trairilor si "rodarea" m-au sustinut in demersul meu de a trata trauma. Acum, nu mai fac eforturi sa tin sub control actiunile de "razvratire" ale corpului meu.

 

Insa mai aveam nevoie de ceva, ca sa fiu in echilibru. Tot imi era teama de febra, pana ce copilul meu sa-si exprime anxietatea: "Mami, mie imi e frica sa nu fac febra!"

 

Cum am descoperit si tratat anxietatea copilului meu legata de febra

 

 

Eu stiam ce este febra, stiam exact cum functioneaza mecanismul de aparare al organismului. Stiam despre febra ca este un semnal de razboi si, totodata, cel mai bun luptator. Stiam ca este bine ca face febra copilul. Stiam consecintele unei temperaturi mari, insa stiam si cum sa o tin sub control: dus caldut, imbracaminte sumara, camera aerisita, comprese reci, lichide foarte multe, vitamina c, antitermice etc.

 

Lui Rares ii era frica de febra pentru ca mie imi era frica de febra. Nu o spuneam, insa toate actiunile mele, grimasele, privirile ingrijorate, framantarile i-au transmis copilului meu o teama pe care nu si-o putea explica. Comportamentul meu ii spunea ca se poate intampla ceva rau daca face febra. Comportamentul meu l-a facut sa-i fie frica de febra.

 

 

Nu mi-am dorit asta niciodata si nici nu m-am gandit vreodata ca este posibil, insa eu i-am provocat copilului meu anxietatea legata de febra. Cum?! 

 

 

  • Ingrijorarea si teama din privirea si gesturile mele ii semnalau copilului meu ca ne confruntam cu o situatie de urgenta.

 

  • Toata ziua ii puneam mana pe frunte, verificandu-l daca are febra, cu neliniste si frica.

 

  • Noaptea nu dormeam mai deloc si, cand si cand, ii atingeam mainile, fruntea, pieptul, iar el tresarea.

 

  • "Rares, ia siropul, te rog. Uite, te ajuta sa nu faci iar febra!"

 

  • "Rares, bea tot ceaiul. Hai, mami, sa-ti scada temperatura. Iar ai febra!"

 

  • Saream din pat ori de cate ori febra debuta nocturn si il trezeam si pe sotul meu, speriata.

 

  • La ultimul episod febril, cand Rares a inceput sa frisoneze, l-am luat din pat si l-am bagat imbracat sub dus. Limita de frisonare a organismului lui Rares este mai scazuta decat cea normala, in sensul ca temperatura nu trebuie sa atinga cote de peste 39,5 pentru a se instala frisonul.

 

  • Anuntam cu surle si trambite o temperatura normala, dupa febra.

 

  • De cateva ori, l-am supus tratamentului "Unitatea de primiri urgente" in toiul noptii.

 

 

Toate aceste manifestari si actiuni ale mele i-au dezvoltat copilului meu o anxietate. Iar copiii nu stiu sa gestioneze starile de angoasa, ei doar resimt. Nu au dezvoltat inca managementul emotiilor.

 

Anxietatea este o forma de teama profunda, fara obiect. Copiii se tem, insa nu stiu sa exprime in cuvinte ce anume le produce sentimentul. Nici macar nu il inteleg. Nu il pot controla. Tocmai de aceea emotiile copiilor se transforma foarte usor in panica.


Desi nu mi-a spus-o niciodata pana acum, copilul meu se temea de febra si transpunea in fapte anxietatea pe care o resimtea in interior, prin asociere cu niste semne de febra: durere de cap, ameteala, nas infundat, oboseala, paloare etc.

 

 

 

Sursa foto: http://www.freeimages.com/photo/340886.

Citeste si Ce este febra, la copil si adult
Unele articole pot contine informatii si sfaturi legate de anumite tratamente, afectiuni sau situatii. Acestea sunt doar pareri personale ale autorului. Va recomandam ca pentru orice afectiune sau problema medicala, psihologica sau de alta natura sa luati legatura cu un specialist in acest domeniu. Acest site este un jurnal unde sunt impartasite pareri si situatii si astfel orice sfat are o natura pur orientativa.

Articole relevante

 

Comenteaza prin Facebook

Comenteaza

Array
(
)
Comentariile ce contin cuvinte vulgare nu vor fi acceptate. Va rugam sa tineti cont ca toate comentariile necesita moderare de catre un administrator.

Va mai recomandam sa cititi

Nu arăta asta, că nu e de bine!
    Am fost dură cu Rareș. I-am zis că sunt atât de furioasă, că aș putea să-l închid într-o cameră, sau să-l ameninț, sau să-l...
O medalie de bronz și trei lecții valoroase pe care viața i le-a predat într-o singură zi
Rareș a venit de la Cupa Olteniei karate kyokushin cu bronzul și cu trei lecții învățate într-o jumătate de zi. Lecția nerenunțării, lecția credinței că...
Esti și tu prea sensibilă?
    Sunt diferită, asta e cert și mi-e clar. Cei mai mulți oameni se bazează pe cele cinci simțuri. Eu mai simt ceva. Și simt mai mult. Și,...
De ce se imită atât de prost
Am multe începuturi în notițele telefonului, cele mai multe scrise noaptea, tastate neinteligibil de către oricine altcineva decât mine, unele...
Dacă pornești de la premisa că el trebuie să tacă și să asculte, ai greșit din start
    Față de tine.   Față de el, am scris zeci de rânduri cum. În fața ta, va învăța să construiască grimase,...
Un bătrânel, o zi de toamnă revelatoare și un studiu despre viață
    Am ajuns într-un moment al vieții mele când am înțeles niște mici, dar semnificative diferențe. Una dintre ele e asta:...
Nu vă feriți copiii de frustrări
Era jumătatea lui iunie ’92, serbare de sfârșit de clasa a IV.   Domnișoara învățătoare organiza serbări foarte frumoase, adevărate...
Știu ce le place celorlalți la tine
    Rareș mi-a zis ieri că abia așteaptă să înceapă școala. Primul gând de bucurie naivă s-a dus spre speranța că-i e dor de școală...
Cel mai bun remediu pentru uitare
Uit. Uit des. Știu că toată lumea uită, dar eu pierd amintiri chiar și de pe o zi pe alta, și nu e o glumă. ‚Păi, tu mi-ai zis!’ , îmi zice...
Mai am puțin, puțin de tot, și scap de măști
    - Rareș, iubitule, cred că am să-ți par schimbată o vreme. M-am hotărât să-mi dau voie să fiu cum simt să fiu. Să nu mai țin în...
Adauga experienta ta

Împărtășește experiența ta cu Jurnalul unei Mame!

Modificari si setari importante online

In Uniunea Europeana s-a modificat legea privind datele personale ale utilizatorilor online si dorim sa va informam. Va rog sa le vedeti dureaza doar cateva minute. Te rog acceseaza aceste informatii pentru a putea folosi in continuare site-ul nostru.

Aflati:

Cum ne asiguram ca sunt protejate datele tale.

Cum utilizeaza site-ul nostru datele dumneavoastra personale.

Noile modificari la: Termeni si conditii, Politica de confidentialitate si Politica de cookie-uri.