Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala. Desi numarul infectiilor cu sifilis a scazut simtitor in ultimele decade datorita avansului tehnologic, educatiei si utilizarii pe scara larga a mijloacelor de protectie, este ideal sa fim informati si sa cunoastem riscurile si probabilitatile aparitiei unei astfel de infectii.
Agentul etiologic al sifilisului se numeste treponema pallidum iar principalul simptom al infectiei este aparitia unei leziuni rosiatice, cu margini dure dar nedureroase, denumita sancru sifilitic.
Sancrul sifilitic poate aparea in multe parti ale corpului, dar aparitia sa pe colul uterin poate produce complicatii si infectia fatului, daca femeia este gravida. Sancrul sifilitic nu apare imediat dupa infectarea cu treponema pallidum. Perioada cea mai probabila de incubare, pana la manifestarea a acestui simptom, este de aproximativ trei saptamani.
Daca infectia are loc in timpul sarcinii, boala se va transmite la fat prin intermediul sangelui si a placentei. Probabilitatea ca fatul sa se infecteze creste odata cu avansarea sarcinii. Cu cat sarcina este mai avansata la momentul initial al contaminarii cu treponema pallidum, cu atat creste posibilitatea de infectie fetala. Daca infectia este detectata rapid, iar tratamentul se administreaza imediat, atat mama cat si fatul se pot vindeca de aceasta boala fara consecinte nefavorabile.
Sarcina contaminata cu sifilis prezinta un risc crescut de a se sfarsi in avort spontan si chiar avort spontan in etape avansate ale sarcinii sau alte complicatii grave cum ar fi o nastere prematura sau decesul fatului in uter. Daca sancrul sifilitic este prezent pe uter, poate avea loc o intarziere sau dificultati majore in dilatarea necesara nasterii naturale. Exista si posibilitatea ca nasterea sa nu fie afectata in vreun fel de infectia cu treponema pallidum.
Transmiterea bolii de la mama la fat in timpul sarcinii sau la nastere va produce sifilisul congenital cu implicatii grave asupra vietii nou-nascutului. Sifilisul congenital se poate manifesta inca de la nastere sau mai tarziu, in perioada de dupa nastere.
Jurnalul sarcinii - 40 de saptamani.
Simptomele infectiei sifilitice dupa nastere sunt diverse. Fatul poate prezenta hemoragii, anemie, ganglioni limfatici inflamati, splina si ficatul de dimensiuni mari. Unele simptome se pot observa la ecografie chiar inainte de nastere. Abdomenul marit, plin cu lichid, placenta de dimensiuni prea mari, hepatosplenomegalia sunt semne ca infectia sifilitica nu a fost tratata corespunzator.
Copiii nascuti cu sifilis pot dezvolta complicatii tardive in viata, precum deformari ale oaselor si dintilor, probleme de auz si de vedere si probleme neurologice. De aceea, este foarte indicat sa se faca testari imediate, daca exista suspiciunea unei infectii cu treponema pallidum.
Tratamentul de electie sigur si eficient in sarcina ramane cel cu penicilina. In lipsa tratamentului, simptomele initiale pot disparea in cateva saptamani, dar bacteria ramane cantonata in corpul uman, determinanad stadiul doi si trei al infectiei care prezinta complicatii grave.
Exista zone in care prevalenta infectiei sifilitice este inca mare. Viitoarele mame care locuiesc in astfel de zone ar trebui sa solicite teste de detectare a infectiei cu sifilis inainte de sarcina dar si in timpul acesteia si chiar inainte de nastere. Exista un test nespecific numit VDRL, pentru depistarea antigenului cardiopolinic si un test specific numit TPHA pentru depistarea antigenului treponemic. Aceste teste vor fi efectuate la recomandarea medicului inainte si dupa ce ramaneti insarcinata.
Sifilisul face organismul vulnerabil la infectia cu HIV, daca mediul este propice. De aceea, tratamentul trebuie inceput cat mai rapid dupa depistarea infectiei.
Sursa foto: http://www.freeimages.com/photo/145706
