- Mimi, știi ce înseamnă mamă vitregă?
- Da, eu zic că știu. Dar tare aș vrea să-mi zici părerea ta.
- Mamă vitregă nu este mama, este mama pe care o aduce tatăl. Uite, tatăl i-a adus Cenușăresei o mamă care nu era mama ei. Mama ei murise. Și a venit mama vitregă cu fiicele ei. Fetele cele două, surorile Cenușăresei, nu erau surorile ei, erau și ele vitrege. Și se purtau toate așa de urât cu Cenușăreasa... Mai bine nu le aducea tatăl ei.
- Dar el nu a știut că ele se vor purta urât cu Cenușăreasa. S-a gândit să aibă și ea o mamă, să aibă și ea surori, că era singură...
- Nu s-a gândit bine. Trebuia să o întrebe întâi pe Cenușăreasa. Să le aducă întâi să le cunoască ea și, dacă ea le plăcea, abia atunci să le țină de tot. Așa trebuia.
Mimi, și vitregă înseamnă și urâtă!
- Nu neapărat. Sunt mame vitrege care sunt cu adevărat frumoase.
- Mami, nu-i așa că vitregă înseamnă și urâtă?
- Păi, ăăă, cum de-ai ajuns la concluzia asta?!
- Uite, eu am văzut în toate desenele și poveștile că toate mamele vitrege sunt urâte. Și, oricum, n-ai zis tu că oamenii care se comportă urât se urâțesc?!
- Ba da, așa am zis...
- Păi da. Mimi, deci, vitregă înseamnă și urâtă. Mimi, eu cred că mama vitregă nu s-a născut urâtă, dar s-a făcut urâtă. Așa și fetele ei... Dar oare de ce se purtau așa de urât cu Cenușăreasa?!
- Cred că se făcuseră și rele, nu numai urâte.
- Nu, mimi, eu știu. Surorile vitrege se purtau urât, că pe ele nu le educase mama lor, nu le iubise destul. Și mama lor cred că nu știuse să le educe. Știi de ce?
- De ce?
- Mimi, eu cred că mama lor era, de fapt, orfană. Eu cred că mama vitregă a crescut fără mamă. Pe ea nu a educat-o o mamă și, atunci, cum să știe ea să fie o mamă bună?!
Mimi: ....
Eu: ....
Tati: ....
Eram toți patru în mașină sâmbătă, ne îndreptam spre mall. Rareș, copilul de 4 ani și 10 luni, și mimi, bunica lui și mama mea, aveau să vadă Cenușăreasa, iar copilul se asigura că bunica știe povestea...
Știam deja că, în gândirea lui Rareș, urât nu se referă la aspectul fizic, nouă a fost legătura pe care o face între dragostea de mamă și comportamentul copilului. Iar educația merge mână în mână cu iubirea. Legătura o face demult, sunt sigură, și la fel de sigură sunt că o fac toți copiii, numai că nu știu să o spună în cuvinte.
Asta ca asta, dar ce ne-a spus aseară Rareș mie și lui tati ne-a pus mult pe gânduri... Și vă povestesc și vouă în articolul 'Eu țip după iubire!'.