Acasa Mama si Copilul Probleme de Sanatate Psihologia Copilului Pofta Buna La Gradinita Jurnalul sarcinii Experiente Despre mine

"Mami, cum ajunge bebele in burtica?"

Scris de Aura Angheliu
Publicat: 18.07.2014
0 comentarii Comenteaza
Citeste si Copiii sunt imprevizibili, sinceri si au replici savuroase sau raspunsuri care ii pun pe parinti in dificultate.

Din momentul in care am hotarat sa ii arat cum era el imediat dupa nastere, m-am pregatit cu raspunsul pentru intrebarea: "Mami, cum ajung copiii in burta mamei?".

 

Numai ca intrebarea nu a venit, pana aseara. Parerea mea sincera este ca Rares a fost atat de emotionat sa se vada si sa urmareasca procesul intreg, incat atentia lui a fost, pentru o vreme, captata de "Cat de mic eram!", "De ce plangeam asa tare?!", "De ce ma inteapa?!", "De ce doamna imi face cu rautate injectiile?!", "Unde te-a taiat domnul doctor?!"

 

Aseara am vizionat, pentru a cel putin douazecea oara, mereu la cererea copilului meu, DVD-ul cu nasterea lui Rares. De fiecare data, este la fel de emotionat si la fel de mandru de el cand i se fac primele vaccinuri si imi adreseaza aceleasi intrebari dupa, seara, la culcare.

 

Acesta este un prilej pentru mine sa il reasigur de toata bucuria si emotia si multumirea si dragostea pe care le-am simtit in momentul in care l-am imbratisat pentru prima data. Acesta este un prilej pentru el sa fie validat si sa se identifice cu tot ce este mai frumos pe lumea asta pentru noi. Acesta este un prilej deosebit pentru noi, toti trei, sa ne facem cele mai sincere declaratii de dragoste si sa ne simtim o echipa.

 

De fiecare data, ma intreaba unde m-a taiat domnul doctor si imi cere sa ii arat. Asta nu e nimic nou si, deci, neprevazut. Este, deja, ca un ritual. Neprevazuta a fost dorinta copilului meu, fiind vorba despre sarcina si nastere, intr-un cerc largit de prieteni: "Stati ca va arata mami pe unde m-a scos pe mine domnul doctor. Mami, hai, arata-le si lor!"

 

 

Citeste si: Am dat nastere prin cezariana unui copil minunat

 

 

 

Nu stiu ce avea in cap copilul meu referitor la cum vin copiii pe lume, mai ales ca informatia a venit din medii diferite si ea, in sine, se prezenta diferit de la un emitator la celalalt. Insa niciodata, pana acum, nu m-a intrebat direct: "Mami, dar cum ajunge bebele in burtica?!" Si a continuat si mai precis: "Cum m-a bagat barza la tine in burtica?!"

 

El, sigur, avea neclaritati in ceea ce priveste conceperea. Mai ales ca, fiind bebelus, am gasit de cuviinta sa-i spun o poveste despre cum Doamne-Doamne ni l-a trimis pe un norisor si el a plutit si, cand a ajuns la noi, ne-a bucurat tare-tare si, de atunci, suntem mereu fericiti. Datorita lui!

 

Apoi, a vazut cum pe Dumbo (elefantelul Dumbo) l-a adus barza... Apoi, s-a intrebat ce are o prietena de-ale mele in burtica, de e asa de mare, "Cumva ai inghitit o minge?!" Si raspunsul a fost cat se poate de firesc: "Am un bebe in burtica. La fel ai fost si tu la mami a ta in burtica."

 

 

Citeste si: 20 de sfaturi pentru baiatul meu!

 

 

 

La "Mami, cum ajunge bebele in burtica?!" aveam demult pregatita reactia. L-am luat in brate si am inceput un dialog:

 

"-Mami si tati s-au cunoscut intr-o zi frumoasa  si...

 

- Adica era soare?

 

- Nu, afara era chiar innorat, dar noua ni s-a parut foarte frumoasa, pentru ca ne-am placut. Apoi, am inceput sa fim fericiti impreuna si din dragostea noastra te-ai nascut tu. Si vrei sa-ti spun un secret?

 

- Da, zi-mi la ureche...

 

- Mami l-a iubit atat de mult pe tati, incat si-a dorit un baietel care sa semene foarte bine cu el.

 

- Adica cum?

 

- Adica la fel de frumos, destept, curajos, iubitor, care sa ajunga un barbat adevarat. Si, uite, dorinta mea s-a implinit! Acum am doi barbati adevarati."

 

 

Pentru ca am deviat cursul discutiei spre cat de special este el in ochii nostri si pentru ca era destul de tarziu si mos Ene isi cam facea de cap cu praful magic pe la genele lui Rares, intrebarile "Si cum m-a trimis Doamne-Doamne la voi?" sau "Cum ajunge bebele la barza?" (si multe altele ) ce, sigur, ar fi navalit in alte circumstante, nu vor mai intarzia mult sa apara. Este absolut firesc, sunt cam multe necunoscute in povestea asta si prea multe controverse...

 

Eu le astept. Si, stiind cat de mult ii plac copilului meu povestile, imbrac mai mereu raspunsurile in povesti frumoase.

 

Sursa foto: http://www.todayifoundout.com/

Citeste si Cum este ideal sa-i fie descrisa copilului moartea? Probleme existentiale.
Unele articole pot contine informatii si sfaturi legate de anumite tratamente, afectiuni sau situatii. Acestea sunt doar pareri personale ale autorului. Va recomandam ca pentru orice afectiune sau problema medicala, psihologica sau de alta natura sa luati legatura cu un specialist in acest domeniu. Acest site este un jurnal unde sunt impartasite pareri si situatii si astfel orice sfat are o natura pur orientativa.

Articole relevante

 

Comenteaza prin Facebook

Comenteaza

Array
(
)
Comentariile ce contin cuvinte vulgare nu vor fi acceptate. Va rugam sa tineti cont ca toate comentariile necesita moderare de catre un administrator.

Va mai recomandam sa cititi

Nu arăta asta, că nu e de bine!
    Am fost dură cu Rareș. I-am zis că sunt atât de furioasă, că aș putea să-l închid într-o cameră, sau să-l ameninț, sau să-l...
O medalie de bronz și trei lecții valoroase pe care viața i le-a predat într-o singură zi
Rareș a venit de la Cupa Olteniei karate kyokushin cu bronzul și cu trei lecții învățate într-o jumătate de zi. Lecția nerenunțării, lecția credinței că...
Esti și tu prea sensibilă?
    Sunt diferită, asta e cert și mi-e clar. Cei mai mulți oameni se bazează pe cele cinci simțuri. Eu mai simt ceva. Și simt mai mult. Și,...
De ce se imită atât de prost
Am multe începuturi în notițele telefonului, cele mai multe scrise noaptea, tastate neinteligibil de către oricine altcineva decât mine, unele...
Dacă pornești de la premisa că el trebuie să tacă și să asculte, ai greșit din start
    Față de tine.   Față de el, am scris zeci de rânduri cum. În fața ta, va învăța să construiască grimase,...
Un bătrânel, o zi de toamnă revelatoare și un studiu despre viață
    Am ajuns într-un moment al vieții mele când am înțeles niște mici, dar semnificative diferențe. Una dintre ele e asta:...
Nu vă feriți copiii de frustrări
Era jumătatea lui iunie ’92, serbare de sfârșit de clasa a IV.   Domnișoara învățătoare organiza serbări foarte frumoase, adevărate...
Știu ce le place celorlalți la tine
    Rareș mi-a zis ieri că abia așteaptă să înceapă școala. Primul gând de bucurie naivă s-a dus spre speranța că-i e dor de școală...
Cel mai bun remediu pentru uitare
Uit. Uit des. Știu că toată lumea uită, dar eu pierd amintiri chiar și de pe o zi pe alta, și nu e o glumă. ‚Păi, tu mi-ai zis!’ , îmi zice...
Mai am puțin, puțin de tot, și scap de măști
    - Rareș, iubitule, cred că am să-ți par schimbată o vreme. M-am hotărât să-mi dau voie să fiu cum simt să fiu. Să nu mai țin în...
Adauga experienta ta

Împărtășește experiența ta cu Jurnalul unei Mame!

Modificari si setari importante online

In Uniunea Europeana s-a modificat legea privind datele personale ale utilizatorilor online si dorim sa va informam. Va rog sa le vedeti dureaza doar cateva minute. Te rog acceseaza aceste informatii pentru a putea folosi in continuare site-ul nostru.

Aflati:

Cum ne asiguram ca sunt protejate datele tale.

Cum utilizeaza site-ul nostru datele dumneavoastra personale.

Noile modificari la: Termeni si conditii, Politica de confidentialitate si Politica de cookie-uri.