Numele de fata Mara este de origine ebraica, avand semnificatia de "amar, amaraciune", insa cu implicatia de "putere, puternic".  Exista personajul biblic, ce apare in Vechiul Testament ca soacra a lui Ruth, atat cu numele de Noemi - "placere, bucurie, fericire", cat si cu numele Marah - "amar, inversunat". 

In aramaica, Mara inseamna "doamna". In araba, Marah inseamna "bucurie" si este un nume unisex.

In documentele romanesti, Mara este atestat in anul 1418, ca fiind sotia lui Mircea cel Batran. Insa, cu siguranta, in onomastica actuala, prenumele feminin este apreciat si ales in asociere cu personajul principal al romanului cu acelasi nume scris de Ioan Slavici. O cunoastem pe eroina principala ca fiind o femeie puternica, ambitioasa, echilibrata si protectoare.
 

Numele este folosit si ca varianta a numelui Maria.