Acasa Mama si Copilul Probleme de Sanatate Psihologia Copilului Pofta Buna La Gradinita Jurnalul sarcinii Experiente Despre mine

Am scris cu gândul bun la mama

Scris de Aura Angheliu
Publicat: 27.11.2017
2 comentarii Comenteaza
Citeste si Dacă privești un copil cu gândul că va înflori, el va începe să înflorească! Sfat pentru dascăli.

 

 

Mama cu tata se certau des, zilnic. Au fost într-o luptă continuă, ce zic, război. Tata cu mama, de fapt, de când îl știu. În contextul ăsta, copil, am trăit atâtea și atât de intens –  aș povesti una, care se derulează ca o secvență de film în mintea mea, dar nu e doar a mea și n-am dreptul să o fac -,  că aș fi putut ajunge să mă las de școală, să mă ascund de oameni, să mă apropii prea mult de iubirea fizică arătată de orice bărbat, să defulez în vicii, să rănesc la rândul meu, să (mă) pierd. N-am făcut-o. Cunosc cel puțin două persoane care, trăind într-un context asemănător, s-au rătăcit pe drum. Am fost sau sunt eu specială? Nu. Diferența stă în altceva.

 

Nu ce ni s-a întâmplat în copilărie ne-a afectat, ci ceea ce am înțeles noi în timpul fiecărei experiențe, cu o minte încă fantastică, și ceea ce a rămas în noi după experiență, în sufletele noastre nou-născute.

 

Dacă am avut lângă noi cel puțin o persoană care să vadă dincolo de suferința proprie, să coboare din trenul numit viață, să ne vorbească despre ce s-a întâmplat și să numească ce am simțit, dar cu un nume cunoscut, aceste experiențe sunt, de fapt, șanse de creștere. Am înțeles asta acum.

 

Tocmai pentru că am trăit ce am trăit și am avut-o pe mama foarte aproape, conținătoare și povestitoare după aproape fiecare situație grea, ajunsă mamă, sunt cu ușurință empatică la frământările copilului meu, mai disponibilă, cu răspunsuri la întrebări, conștientă de lumea magică din mintea lui. Iar, după ce se întâmplă să greșesc față de Rareș, că nu suntem perfecți și nu despre asta e vorba în a face mare un copil, am grijă de sufletul lui, pentru că știu ce pământ virgin e acolo și pentru că cineva m-a învățat odată și cum să-l cultiv. Și m-așez lângă el și-i vorbesc despre, de exemplu, cearta dintre mine și tatăl lui, la care a fost martor, care nu are legătură cu el, că amândoi îl iubim și că ne iubim mult și între noi, dar că am răbufnit pentru că am lăsat, poate, lucruri nespuse, că suntem furioși acum, dar că vom fi din nou bine. Huh!

 

Viața este un cumul de experiențe. De toate felurile. Copilul nu trebuie ferit din calea vieții. De altfel, cred că părinții care o fac trăiesc într-o mare iluzie. El are nevoie să trăiască și frustrări, și dezamăgiri, și conflicte. Chiar are nevoie. Iar de noi să îi fim povestitori. Cum să știe ce e una și ce e cealaltă fără a o trăi pe fiecare în parte? Cum să știe ce să facă cu sentimentul de durere produs de o dezamăgire, sau cum să știe cât de mult doare dezamăgirea în celălalt, astfel încât să nu o producă el?

 

Am scris cu gândul bun la mama. Și cu recunoștință.

 

Sursa foto aici.

 

Citeste si Dacă nu poți să faci asta, te rog, dragă mamă, ai grijă de tine!
Unele articole pot contine informatii si sfaturi legate de anumite tratamente, afectiuni sau situatii. Acestea sunt doar pareri personale ale autorului. Va recomandam ca pentru orice afectiune sau problema medicala, psihologica sau de alta natura sa luati legatura cu un specialist in acest domeniu. Acest site este un jurnal unde sunt impartasite pareri si situatii si astfel orice sfat are o natura pur orientativa.

Articole relevante

 

Comenteaza prin Facebook

Comenteaza

Array
(
    [0] => Array
        (
            [id] => 621
            [date] => 2017-11-29 15:03:15
            [fields] => Array
                (
                    [0] => Array
                        (
                            [0] => name
                            [1] => text
                            [2] => Aura Angheliu
                        )

                    [1] => Array
                        (
                            [0] => email
                            [1] => email
                            [2] => aura.angheliu@jurnaluluneimame.ro
                        )

                    [2] => Array
                        (
                            [0] => link
                            [1] => text
                            [2] => https://www.jurnaluluneimame.ro
                        )

                    [3] => Array
                        (
                            [0] => message
                            [1] => textarea
                            [2] => Iulia, nu știi tu ce bine mi-au făcut cuvintele tale! Îți mulțumesc!abonare
                            [3] => 1
                        )

                )

            [img_name] => 
        )

    [1] => Array
        (
            [id] => 620
            [date] => 2017-11-29 14:58:55
            [fields] => Array
                (
                    [0] => Array
                        (
                            [0] => name
                            [1] => text
                            [2] => iulia
                        )

                    [1] => Array
                        (
                            [0] => email
                            [1] => email
                            [2] => iuliamoruz@yahoo.com
                        )

                    [2] => Array
                        (
                            [0] => link
                            [1] => text
                            [2] => 
                        )

                    [3] => Array
                        (
                            [0] => message
                            [1] => textarea
                            [2] => Multumesc! Multumesc! Cuvintele pe care le scrii sunt ca o ploaie de primavara pe pamantul uscat. Ii sunt recunoscatoare lui Dumnezeu pentru ca esti. Prind curaj sa te ascult si sa vad ca se poate si altfel si ca este in ordine sa fim umani, nu perfecti. Multa bucurie iti doresc. :-)
                        )

                    [4] => Array
                        (
                            [0] => abonare
                            [1] => 1abonare
                            [2] => 1
                        )

                )

            [img_name] => 
        )

)
Aura Angheliu 2017-11-29 15:03:15
Iulia, nu știi tu ce bine mi-au făcut cuvintele tale! Îți mulțumesc!abonare
iulia 2017-11-29 14:58:55
Multumesc! Multumesc! Cuvintele pe care le scrii sunt ca o ploaie de primavara pe pamantul uscat. Ii sunt recunoscatoare lui Dumnezeu pentru ca esti. Prind curaj sa te ascult si sa vad ca se poate si altfel si ca este in ordine sa fim umani, nu perfecti. Multa bucurie iti doresc. :-)
Comentariile ce contin cuvinte vulgare nu vor fi acceptate. Va rugam sa tineti cont ca toate comentariile necesita moderare de catre un administrator.

Va mai recomandam sa cititi

Nu arăta asta, că nu e de bine!
    Am fost dură cu Rareș. I-am zis că sunt atât de furioasă, că aș putea să-l închid într-o cameră, sau să-l ameninț, sau să-l...
O medalie de bronz și trei lecții valoroase pe care viața i le-a predat într-o singură zi
Rareș a venit de la Cupa Olteniei karate kyokushin cu bronzul și cu trei lecții învățate într-o jumătate de zi. Lecția nerenunțării, lecția credinței că...
Esti și tu prea sensibilă?
    Sunt diferită, asta e cert și mi-e clar. Cei mai mulți oameni se bazează pe cele cinci simțuri. Eu mai simt ceva. Și simt mai mult. Și,...
De ce se imită atât de prost
Am multe începuturi în notițele telefonului, cele mai multe scrise noaptea, tastate neinteligibil de către oricine altcineva decât mine, unele...
Dacă pornești de la premisa că el trebuie să tacă și să asculte, ai greșit din start
    Față de tine.   Față de el, am scris zeci de rânduri cum. În fața ta, va învăța să construiască grimase,...
Un bătrânel, o zi de toamnă revelatoare și un studiu despre viață
    Am ajuns într-un moment al vieții mele când am înțeles niște mici, dar semnificative diferențe. Una dintre ele e asta:...
Nu vă feriți copiii de frustrări
Era jumătatea lui iunie ’92, serbare de sfârșit de clasa a IV.   Domnișoara învățătoare organiza serbări foarte frumoase, adevărate...
Știu ce le place celorlalți la tine
    Rareș mi-a zis ieri că abia așteaptă să înceapă școala. Primul gând de bucurie naivă s-a dus spre speranța că-i e dor de școală...
Cel mai bun remediu pentru uitare
Uit. Uit des. Știu că toată lumea uită, dar eu pierd amintiri chiar și de pe o zi pe alta, și nu e o glumă. ‚Păi, tu mi-ai zis!’ , îmi zice...
Mai am puțin, puțin de tot, și scap de măști
    - Rareș, iubitule, cred că am să-ți par schimbată o vreme. M-am hotărât să-mi dau voie să fiu cum simt să fiu. Să nu mai țin în...
Adauga experienta ta

Împărtășește experiența ta cu Jurnalul unei Mame!