Acasa Mama si Copilul Probleme de Sanatate Psihologia Copilului Pofta Buna La Gradinita Jurnalul sarcinii Experiente Despre mine

Ai un copil încăpățânat, rebel, care nu respectă regulile, sfidează autoritatea? Am vești bune.

Scris de Aura Angheliu
Publicat: 20.10.2016
1 comentarii Comenteaza
Citeste si Inteligența emoțională, deși nepredată și nenotată în școală, este cheia reușitei școlare, în carieră, viață. Studiu TransformingEd.

Bine ai venit în club! Pun pariu că suntem mulți astfel de părinți și merită să ne întâlnim măcar așa, virtual, să ne susținem unii pe ceilalți. Privită din afară, ar fi un fel de întâlnire a alcoolicilor anonimi, pentru că, priviți din afară, noi suntem părinții care nu au știut să se impună, iar copiii noștri, priviți din afară, sunt acei copii care, nealiniați urgent, vor ajunge acei paria ai societății.

 

Nu e deloc așa. Și tu, care ești părintele unui astfel de copil, știi exact despre ce vorbesc. Asta dacă ai încetat lupta cu el și, mai mult decât să-l iubești așa cum e, îi apreciezi încăpățânarea, convins că ea îi va fi prieten de nădejde în adolescență și mai târziu, în viață. Știi că nu trebuie să i-o înăbuși, pentru că un copil care nesocotește indicațiile și cerințele tale este acel adolescent care va nesocoti indicațiile și cerințele anturajului. Cu alte cuvinte, nu se va arunca să copieze comportamente doar pentru a fi parte din grup. Ascultă de nimeni altcineva decât de propria voință, ceea ce, dacă i-ai fost model de urmat, este tot ce poți să speri.

 

Și am și o veste bună din partea specialistilor. Rezultatele studiului MAGRIP, publicat în Development Psychology journal, întins pe o durată de 40 de ani, relevă: Copiii care manifestă încăpățânare la vârstă fragedă au mai multe șanse de a deveni oameni de succes.

 

Cercetările au început în anul 1968, iar subiecții au fost 745 de copii din Luxembourg, în vârstă de 12 ani. Indicatorii urmăriți de echipa de experți au fost, în primă fază, IQ-ul copiilor și tipul socio-economic al familiilor lor, tiparul familial. Apoi, copiii au completat ei înșiși chestionare despre emoțiile lor, obiceiuri, comportamente, gânduri atât în relația cu școala, cât și în viața de dincolo de școală. Totodată, profesorii acestor copii au raportat feedback pentru fiecare în parte, analizând atenția, conștiinciozitatea, motivația, voința și apetitul pentru învățare, comportamentul la școală.

 

În 2008, 40 de ani mai târziu, o altă echipă de cercetători, condusă de Marion Spengler de la Universitatea din Tuebingen, a reluat studiul si a examinat din nou cei 745 de subiecți, acum adulți în vârstă de 52 de ani. A analizat indicatorii care caracterizau copiii în 1968 și i-a comparat cu rezultanții lor de după 40 de ani.

 

Datele statistice finale merg în mai multe direcții, dar ceea ce au găsit specialiștii cu adevărat surprinzător, după ce au socotit influența IQ-ului, a statutului socio-economic al părinților si a nivelului de studii, a fost că cel mai puternic predictor noncognitiv pentru o viață de succes este tiparul copilului care obișnuiește să nu respecte regulile si să sfideze autoritatea parentală.

 

Copiii de 12 ani descriși ca încăpățânați, rebeli, răzvrătiți, neascultători s-au transformat în studenți responsabili, motivați și în adulti care au reușit, spune studiul, să ocupe funcțiile cele mai importante și mai bine plătite.

 

Acest rezultat i-a surprins până și pe specialiști, care au încercat să și găsească explicații. Una dintre ele ar fi că „indivizii cu aceste trăsături de personalitate sunt mai dispuși și mai hotărâți, au mai multă anduranță în situații de tensiune precum negocierile salariale sau promovările în funcție.” „Altă explicație ar fi că indivizii cu scor mare în a nerespecta regulile și a sfida autoritatea părinților au o ambiție la fel de mare în a-și cere drepturile și a-și atinge obiectivele.”

 

Ce am înțeles eu din acest studiu este că acesti copii, directionați corect și cu blândețe, susținuți și iubiți necondiționat, au foarte mari șanse de reușită în viață, mai mari chiar decât copiii care nu pun probleme acasă și la școală.

 

Știu, e dificil să gestionezi încăpățânarea la fiecare pas, răzvrătirea împotriva oricărei indicații care i s-ar părea copilului că sună a impunere. Inconfortabil să primești feedback negativ de la grădiniță, de la școală. Un astfel de copil are toleranță scăzută la nedreptate, minciună, frustrare. La teorie ia premiul de excelență, practica îl pune în dificultate, tocmai pentru că emoțiile vin mai repede peste el și sufocă partea creierului responsabilă cu gestionarea lor și luarea deciziilor. Dar lupta cu el NU este o soluție, nici încercarea de a-l schimba!

 

Dacă nu ai descoperit ce funcționează în relația cu un copil rebel, sper să te ajute ce am aflat eu. Uneori, îmi pare că Rareș al meu abia așteaptă să-i spun ce să facă, este încă o ocazie pentru el să mă combată și să-mi arate cine-i șeful. De multe ori, nici nu așteaptă sa termin o indicație și spune Nu!, ori se face că nu mă aude, sau îndeplinește sarcina cât de încet poate. Rareș, încalță-te, ne grăbim!, de exemplu.

 

Cu un copil rebel nu este la fel de simplu cum este cu un copil orientat spre îndeplinirea sarcinilor. Pur și simplu, este nevoie de mai mult. Este nevoie să simtă că el e în control, nu tu. Și, în loc să-i spui ce să facă, încearcă o întrebare, dar mereu blând și cu zâmbetul pe chip. În loc de Îmbracă-te, spală-te, încalță-te, că întârziem!, la noi funcționează foarte bine întrebările, Ce am stabilit că facem când ne trezim? La ce oră începi orele la școală? Cât este ceasul? Ba îl provoc și la concurs. În loc de Nu mânca desert înainte de masă!, doar îl întreb Când am zis că se mănâncă desertul? sau Ce ți-am zis că înseamnă desertul înainte de masă pentru stomăcelul tău?

 

Întrebările funcționează pentru că stimulează gândirea, îi fac pe acesti copii să preia responsabilitatea acțiunilor lor. Și cu cât au mai mult de cântărit, cu atât devin mai puțin opozanți. De asemenea, faptul că-i întrebăm pe ei le transmite Ești atât de isteț! Sigur te descurci cu asta! Ori, nici măcar un adult nu opune rezistență unei astfel de abordări.

 

Cam asta e cu acești copii răzvrătiți, gata să nesocotească indicațiile, rebeli, opozanți. Nu e confortabil, te consumă până înveți cum să relaționezi cu ei. Asta când sunt mici și nestăpâni pe emoțiile lor. Adolescenți, apoi adulți, ei vor alege, nu vor copia. Vor combate, negocia, cântări si alege ce este mai bine pentru ei. O dovedesc specialiștii.

 

Sursa foto aici.

Citeste si De ce nu pot copiii să stea nemișcați pe scăunele sau în bănci și ce putem face. Informație de aur.
Unele articole pot contine informatii si sfaturi legate de anumite tratamente, afectiuni sau situatii. Acestea sunt doar pareri personale ale autorului. Va recomandam ca pentru orice afectiune sau problema medicala, psihologica sau de alta natura sa luati legatura cu un specialist in acest domeniu. Acest site este un jurnal unde sunt impartasite pareri si situatii si astfel orice sfat are o natura pur orientativa.

Articole relevante

 

Comenteaza prin Facebook

Comenteaza

Array
(
    [0] => Array
        (
            [id] => 492
            [date] => 2016-10-22 15:26:26
            [fields] => Array
                (
                    [0] => Array
                        (
                            [0] => name
                            [1] => text
                            [2] => Maria
                        )

                    [1] => Array
                        (
                            [0] => email
                            [1] => email
                            [2] => smariaetelka@yahoo.com
                        )

                    [2] => Array
                        (
                            [0] => link
                            [1] => text
                            [2] => 
                        )

                    [3] => Array
                        (
                            [0] => message
                            [1] => textarea
                            [2] => nu s-a studiat ce ar fi devenit acesti copii daca nu li s-ar fi impus reguli  pe care sa nu le respecte.  
                        )

                    [4] => Array
                        (
                            [0] => abonare
                            [1] => 1abonare
                            [2] => 1
                        )

                )

            [img_name] => 
        )

)
Maria 2016-10-22 15:26:26
nu s-a studiat ce ar fi devenit acesti copii daca nu li s-ar fi impus reguli pe care sa nu le respecte.
Comentariile ce contin cuvinte vulgare nu vor fi acceptate. Va rugam sa tineti cont ca toate comentariile necesita moderare de catre un administrator.

Va mai recomandam sa cititi

Nu arăta asta, că nu e de bine!
    Am fost dură cu Rareș. I-am zis că sunt atât de furioasă, că aș putea să-l închid într-o cameră, sau să-l ameninț, sau să-l...
O medalie de bronz și trei lecții valoroase pe care viața i le-a predat într-o singură zi
Rareș a venit de la Cupa Olteniei karate kyokushin cu bronzul și cu trei lecții învățate într-o jumătate de zi. Lecția nerenunțării, lecția credinței că...
Esti și tu prea sensibilă?
    Sunt diferită, asta e cert și mi-e clar. Cei mai mulți oameni se bazează pe cele cinci simțuri. Eu mai simt ceva. Și simt mai mult. Și,...
De ce se imită atât de prost
Am multe începuturi în notițele telefonului, cele mai multe scrise noaptea, tastate neinteligibil de către oricine altcineva decât mine, unele...
Dacă pornești de la premisa că el trebuie să tacă și să asculte, ai greșit din start
    Față de tine.   Față de el, am scris zeci de rânduri cum. În fața ta, va învăța să construiască grimase,...
Un bătrânel, o zi de toamnă revelatoare și un studiu despre viață
    Am ajuns într-un moment al vieții mele când am înțeles niște mici, dar semnificative diferențe. Una dintre ele e asta:...
Nu vă feriți copiii de frustrări
Era jumătatea lui iunie ’92, serbare de sfârșit de clasa a IV.   Domnișoara învățătoare organiza serbări foarte frumoase, adevărate...
Știu ce le place celorlalți la tine
    Rareș mi-a zis ieri că abia așteaptă să înceapă școala. Primul gând de bucurie naivă s-a dus spre speranța că-i e dor de școală...
Cel mai bun remediu pentru uitare
Uit. Uit des. Știu că toată lumea uită, dar eu pierd amintiri chiar și de pe o zi pe alta, și nu e o glumă. ‚Păi, tu mi-ai zis!’ , îmi zice...
Mai am puțin, puțin de tot, și scap de măști
    - Rareș, iubitule, cred că am să-ți par schimbată o vreme. M-am hotărât să-mi dau voie să fiu cum simt să fiu. Să nu mai țin în...
Adauga experienta ta

Împărtășește experiența ta cu Jurnalul unei Mame!

Modificari si setari importante online

In Uniunea Europeana s-a modificat legea privind datele personale ale utilizatorilor online si dorim sa va informam. Va rog sa le vedeti dureaza doar cateva minute. Te rog acceseaza aceste informatii pentru a putea folosi in continuare site-ul nostru.

Aflati:

Cum ne asiguram ca sunt protejate datele tale.

Cum utilizeaza site-ul nostru datele dumneavoastra personale.

Noile modificari la: Termeni si conditii, Politica de confidentialitate si Politica de cookie-uri.