Acasa Mama si Copilul Probleme de Sanatate Psihologia Copilului Pofta Buna La Gradinita Jurnalul sarcinii Experiente Despre mine

Ce e în neregulă cu copilul meu și cum să-l opresc?!

Scris de Aura Angheliu
Publicat: 18.10.2016
0 comentarii Comenteaza
Citeste si Cum și-a învățat o mamă din Rusia fetița să scrie. Metoda mi se pare genială!

Ești în public. Copilul tău face o criză. A doua pe ziua de azi și e abia mijlocul zilei. Din experiență, știi că ar mai fi loc de încă una până deseară. A început din senin. Nu știi de ce. Nu stii de ce acum, dar tu stii că a fost o perioadă încarcată. N-ai avut timp pentru el așa cum și atât cât ar fi avut el nevoie. Nu contează motivele!

 

Ți-ai propus, de ceva timp, să petreci timp mai mult și de calitate cu copilul tău. Fără telefon, fără laptop, fără chestiuni casnice. Azi, ați fost în parc doar voi doi. Ai parcat mașina foarte aproape, cât să nu vă ia mult timp drumul până la portbagajul ei, în care ai înghesuit bicicleta cu două roți, bicicleta fără pedale, rolele, mingea, racheta de tenis, arcul cu săgeți, setul de explorat cu aspirator de insecte, lupă și altele. V-ați jucat cu mingea. Vă întoarceți la mașină transpirați, dar conectați, să luați tu rolele (pe care doar ce ți le-ai achiziționat), el bicicleta cu două roți. Vă distrați. Mai ales el, care se descurcă excelent cu bicicleta și se amuză copios pe seama lipsei tale de echilibru. Prinzi încredere, dar rămâi deliberat la statusul de începătoare. Copilul se simte prea bine în postura de „mai bun ca mami”. Și râdeți copios.

 

Îți place și ție și deja aproape că alergi cu rolele. Uitasei cum e să-ți bată vântul în plete. E ca în leagănul din curtea bunicii, în care te imaginai luandu-ți zborul. Deodată, erai liberă și erai mare. Te uiți la copilul tău și recunoști emoția în el. Simțiți la fel. Te bucuri că te-ai conectat cu el. Deci asta e conectarea!, îți confirmi. Revii la tine și la trăirile tale. Acum, esti liberă și ești din nou mică. Ce ciudat!, ai o revelație. Atunci, ca să fii fericită, te visai mare, acum, ca să fii fericită, te visezi mică.

 

Îl înțelegi atât de bine pe copilul tău acum. Ți-ai amintit cum era. Totul în jur ți se părea mare, prea mare pentru cât de mică erai tu. Ai și o imagine cu niste scări, multe și înalte, pe care adulții le urcau fără efort. Și voiai la mama în brațe. Și mama te lua. Și-ți plăcea că răspundea scurt și complice, Eu vreau s-o țin în brațe!, căte unuia care ți se adresa: Ce fată mare și vrea în brațe!

 

Vă opriți pe o bancă. Îi spui din tot sufletul: Mulțumesc, iubitule, că ai tras de mine să mă urc pe role. Chiar mulțumesc! Îi sclipesc ochișorii. Părinții uită să mai fie copii, te gândești. Au uitat de tot, de-aia refuză joaca. Și nu-i mai ține nici fizicul. Dar asta e doar o aparență. Bateria se încarcă singură atunci când energia e una bună. A fost excelent!, îi mai spui. Scoți telefonul. Ai primit un mail care te trimitea urgent la laptop. Acum două ore. Uau, sunteți de 3 ore în parc. Cum a trecut timpul!

 

Îi spui că trebuie să ajungi acasă. Înțelege. Dar, aproape de ieșirea din parc, începe o criză. Nu mai înțelegi nimic. V-ați simțit minunat. Sunt și câteva mame pe care le vezi cu coada ochiului contrariate de cum nu esti tu în stare să-l pui la punct. Tensiunea crește. Ce-i în neregulă cu copilul meu?!, te întrebi. Si multe alte întrebări retorice abundă. Creierul emoțional preia controlul și tot ce vrei să faci este să oprești comportamentul. Dar nu funcționează nimic.

 

Data viitoare, încearcă să înlocuiești Ce e în neregulă cu copilul meu și cum să-l opresc?! cu Ce s-a întâmplat cu copilul meu, ce simte și cum aș putea să-l ajut?! Atât! Te deblochează și te conectează cu puiul tău și cu cât e el de mic și cât de puține instrumente are.

 

Sursa foto aici.

Citeste si Copiii simt. Toți. Unii doar nu manifestă, ceea ce nu-i face mai buni sau mai cuminți sau mai educați.
Unele articole pot contine informatii si sfaturi legate de anumite tratamente, afectiuni sau situatii. Acestea sunt doar pareri personale ale autorului. Va recomandam ca pentru orice afectiune sau problema medicala, psihologica sau de alta natura sa luati legatura cu un specialist in acest domeniu. Acest site este un jurnal unde sunt impartasite pareri si situatii si astfel orice sfat are o natura pur orientativa.

Articole relevante

 

Comenteaza prin Facebook

Comenteaza

Array
(
)
Comentariile ce contin cuvinte vulgare nu vor fi acceptate. Va rugam sa tineti cont ca toate comentariile necesita moderare de catre un administrator.

Va mai recomandam sa cititi

Nu arăta asta, că nu e de bine!
    Am fost dură cu Rareș. I-am zis că sunt atât de furioasă, că aș putea să-l închid într-o cameră, sau să-l ameninț, sau să-l...
O medalie de bronz și trei lecții valoroase pe care viața i le-a predat într-o singură zi
Rareș a venit de la Cupa Olteniei karate kyokushin cu bronzul și cu trei lecții învățate într-o jumătate de zi. Lecția nerenunțării, lecția credinței că...
Esti și tu prea sensibilă?
    Sunt diferită, asta e cert și mi-e clar. Cei mai mulți oameni se bazează pe cele cinci simțuri. Eu mai simt ceva. Și simt mai mult. Și,...
De ce se imită atât de prost
Am multe începuturi în notițele telefonului, cele mai multe scrise noaptea, tastate neinteligibil de către oricine altcineva decât mine, unele...
Dacă pornești de la premisa că el trebuie să tacă și să asculte, ai greșit din start
    Față de tine.   Față de el, am scris zeci de rânduri cum. În fața ta, va învăța să construiască grimase,...
Un bătrânel, o zi de toamnă revelatoare și un studiu despre viață
    Am ajuns într-un moment al vieții mele când am înțeles niște mici, dar semnificative diferențe. Una dintre ele e asta:...
Nu vă feriți copiii de frustrări
Era jumătatea lui iunie ’92, serbare de sfârșit de clasa a IV.   Domnișoara învățătoare organiza serbări foarte frumoase, adevărate...
Știu ce le place celorlalți la tine
    Rareș mi-a zis ieri că abia așteaptă să înceapă școala. Primul gând de bucurie naivă s-a dus spre speranța că-i e dor de școală...
Cel mai bun remediu pentru uitare
Uit. Uit des. Știu că toată lumea uită, dar eu pierd amintiri chiar și de pe o zi pe alta, și nu e o glumă. ‚Păi, tu mi-ai zis!’ , îmi zice...
Mai am puțin, puțin de tot, și scap de măști
    - Rareș, iubitule, cred că am să-ți par schimbată o vreme. M-am hotărât să-mi dau voie să fiu cum simt să fiu. Să nu mai țin în...
Adauga experienta ta

Împărtășește experiența ta cu Jurnalul unei Mame!

Modificari si setari importante online

In Uniunea Europeana s-a modificat legea privind datele personale ale utilizatorilor online si dorim sa va informam. Va rog sa le vedeti dureaza doar cateva minute. Te rog acceseaza aceste informatii pentru a putea folosi in continuare site-ul nostru.

Aflati:

Cum ne asiguram ca sunt protejate datele tale.

Cum utilizeaza site-ul nostru datele dumneavoastra personale.

Noile modificari la: Termeni si conditii, Politica de confidentialitate si Politica de cookie-uri.