Ce vezi mai jos este o sinteză a ceea ce am primit, citit, ascultat la oameni specializați, oameni deschiși, frumoși, dornici să schimbe ceva în lumea asta (Gașpar Gyorgy, Otilia Mantelers, Oana Moraru, Urania Cremene, Anca Iordache, Monica Reu, Alfie Kohn, Aletha Solter, Michael Thompson, Daniel Siegel ș.a.). Și concluzii din experiența mea de părinte. N-am fost de la început un părinte conștient, dar am învățat să fiu. Pentru că a fi un părinte conștient se învață încă. Abia copiii noștri, cred eu, își vor crește copiii democratic, în mod instinctual.

În educația autoritară, câștigă părintele. În educația permisă, câștigă copilul. În educația democratică, câștigă părintele și copilul.

Specialiștii confirmă existența a patru tipuri de părinți: autoritar, autoritar-violent, permisiv și conștient (democratic). Am ales să fac un tabel în care să includ doar 3 tipuri de părinți, pentru că ceea ce conține violență nu este educație, din punctul meu de vedere. Părinții violenți  cu ai lor copii nu educă. Înspăimântă, asta da. Varsă niște frustrări, încearcă să-și vindece propriile răni de copii violentați de părinți, dar nu educă. N-au cum. Și mai e ceva, eu nu pot să pun semnul egal între bătaie și iubire, ori creșterea și educarea unui copil are ca fundament iubirea.