Acasa Mama si Copilul Probleme de Sanatate Psihologia Copilului Pofta Buna La Gradinita Jurnalul sarcinii Experiente Despre mine

Când a simțit copilul meu că-l iubesc. Misiunea de părinte.

Scris de Aura Angheliu
Publicat: 06.11.2015
1 comentarii Comenteaza
Citeste si Ești frumoasă! Nu lăsa pe nimeni să te facă să crezi altceva.

A fi părinte, asta este cea mai complexă dintre misiunile unui om pe pământ. Misiunea aceasta nu e pentru toți, la fel ca oricare dintre misiuni, dar, spre deosebire de altele, când îți pui în cap să devii părinte, o faci pentru toată viața, zi și noapte, 7 zile din 7, nu-ți iei nici concediu de odihnă, nici măcar medical. Dacă o înțelegi ca pe o misiune. Dacă nu, și o consideri meserie, ești liber să o faci și cu jumătate de normă.

 

Nu vă grăbiți cu argumentele, nu mă refer la timp, ci la disponibilitate, nu la cantitate, ci la calitate.  Cred că v-am mai spus, mama a fost obligată să se întoarcă devreme la serviciu. Eu și sora mea mai mare am urmat, gradual, toate instituțiile de învățământ, începând de la creșă. Făcea și ture de noapte și s-a întâmplat o dată să rămânem ultimii copii în cămin. Noi și o îngrijitoare. Mama nu auzise ceasul deșteptător, nici telefonul fix zbârnâind. Când ne pregăteam să ieșim din instituție cu îngrijitoarea, a apărut draga de ea, mama. Nu se aștepta să ne găsească la intrare. Nu-și aranjase părul vâlvoi, nu-și potolise respirația, nu-și ștersese transpirația de pe față, nici lacrimile, nu-și pusese pe față bucuria cu care își propusese să ne întâmpine. Ne-a îmbrățișat puternic și cald, și asigurator.

 

Toate misiunile cer timp, cunoștințe, capabilități, conectare, autenticitate, pasiune, creștere, chiar bani. Misiunea de părinte cere mult mai mult, conectare prin fir direct. Poți să-i transmiți copilului tău tot ce vrei fără cuvinte. E de ajuns să-l privești cu toată dragostea, până la cer și înapoi, și nu mai este nevoie să-i spui nimic. E de ajuns să-l îmbrățișezi cu toată căldura ta și nu mai este nevoie să-i spui nimic. E de ajuns să-l lași să te vadă cu toate ale tale, și bune, și rele, dar să te vadă că înveți din fiecare experiență și nu mai este nevoie să-i spui nimic. E de ajuns să te vadă pe tine că-ți dorești, că speri, că te bucuri de ce ai și nu mai este nevoie să-i spui nimic. E de ajuns să te simtă puternic, încrezător, curajos, demn, capabil și nu mai este nevoie să-i spui nimic. E de ajuns să te vadă că pui pasiune în ceea ce faci și nu mai este nevoie să-i spui nimic.

 

Când reușim să înțelegem că a fi părintele unui copil înseamnă a te lepăda de frici, rușini, judecăți, prejudecăți, concurențe, suferințe, presiuni, încorsetări, încrâncenări și altele asemenea, atunci ne însușim misiunea. Suntem noi și copilul nostru. Ne conectăm cu el prin fir direct. Îl vedem pe el cu adevărat, minunat cum este, și îi arătăm ce înseamnă el pentru noi, doar el.

 

Vă spun toate astea din propria mea experiență. N-am știu de la început. Dintotdeauna, am fost foarte bună la cuvinte. Ca mamă, m-au ajutat abia când am înțeles că ele sunt însoțitoare, dar nu esențiale. Când mi-am privit copilul dincolo de comportamentul lui, fără frică, frică venită din suferințe vechi, atunci l-am iubit cu adevărat. Și el a simțit-o!

 

Sursa foto aici.

Citeste si Cum am învățat eu să răspund comportamentului urât al copilului meu. Iubire necondiționată
Unele articole pot contine informatii si sfaturi legate de anumite tratamente, afectiuni sau situatii. Acestea sunt doar pareri personale ale autorului. Va recomandam ca pentru orice afectiune sau problema medicala, psihologica sau de alta natura sa luati legatura cu un specialist in acest domeniu. Acest site este un jurnal unde sunt impartasite pareri si situatii si astfel orice sfat are o natura pur orientativa.

Articole relevante

 

Comenteaza prin Facebook

Comenteaza

Array
(
    [0] => Array
        (
            [id] => 214
            [date] => 2015-11-25 11:53:46
            [fields] => Array
                (
                    [0] => Array
                        (
                            [0] => name
                            [1] => text
                            [2] => Andreea
                        )

                    [1] => Array
                        (
                            [0] => email
                            [1] => email
                            [2] => util_mie@yahoo.com
                        )

                    [2] => Array
                        (
                            [0] => link
                            [1] => text
                            [2] => http://bebebucovina.ro
                        )

                    [3] => Array
                        (
                            [0] => message
                            [1] => textarea
                            [2] => O mamica isi iubeste neconditionat copilul! E minunat momentul in care simti ca micutul tau constientizeaza cat de mult il iubesti!
                        )

                )

            [img_name] => 
        )

)
Andreea 2015-11-25 11:53:46
O mamica isi iubeste neconditionat copilul! E minunat momentul in care simti ca micutul tau constientizeaza cat de mult il iubesti!
Comentariile ce contin cuvinte vulgare nu vor fi acceptate. Va rugam sa tineti cont ca toate comentariile necesita moderare de catre un administrator.

Va mai recomandam sa cititi

Nu arăta asta, că nu e de bine!
    Am fost dură cu Rareș. I-am zis că sunt atât de furioasă, că aș putea să-l închid într-o cameră, sau să-l ameninț, sau să-l...
O medalie de bronz și trei lecții valoroase pe care viața i le-a predat într-o singură zi
Rareș a venit de la Cupa Olteniei karate kyokushin cu bronzul și cu trei lecții învățate într-o jumătate de zi. Lecția nerenunțării, lecția credinței că...
Esti și tu prea sensibilă?
    Sunt diferită, asta e cert și mi-e clar. Cei mai mulți oameni se bazează pe cele cinci simțuri. Eu mai simt ceva. Și simt mai mult. Și,...
De ce se imită atât de prost
Am multe începuturi în notițele telefonului, cele mai multe scrise noaptea, tastate neinteligibil de către oricine altcineva decât mine, unele...
Dacă pornești de la premisa că el trebuie să tacă și să asculte, ai greșit din start
    Față de tine.   Față de el, am scris zeci de rânduri cum. În fața ta, va învăța să construiască grimase,...
Un bătrânel, o zi de toamnă revelatoare și un studiu despre viață
    Am ajuns într-un moment al vieții mele când am înțeles niște mici, dar semnificative diferențe. Una dintre ele e asta:...
Nu vă feriți copiii de frustrări
Era jumătatea lui iunie ’92, serbare de sfârșit de clasa a IV.   Domnișoara învățătoare organiza serbări foarte frumoase, adevărate...
Știu ce le place celorlalți la tine
    Rareș mi-a zis ieri că abia așteaptă să înceapă școala. Primul gând de bucurie naivă s-a dus spre speranța că-i e dor de școală...
Cel mai bun remediu pentru uitare
Uit. Uit des. Știu că toată lumea uită, dar eu pierd amintiri chiar și de pe o zi pe alta, și nu e o glumă. ‚Păi, tu mi-ai zis!’ , îmi zice...
Mai am puțin, puțin de tot, și scap de măști
    - Rareș, iubitule, cred că am să-ți par schimbată o vreme. M-am hotărât să-mi dau voie să fiu cum simt să fiu. Să nu mai țin în...
Adauga experienta ta

Împărtășește experiența ta cu Jurnalul unei Mame!

Modificari si setari importante online

In Uniunea Europeana s-a modificat legea privind datele personale ale utilizatorilor online si dorim sa va informam. Va rog sa le vedeti dureaza doar cateva minute. Te rog acceseaza aceste informatii pentru a putea folosi in continuare site-ul nostru.

Aflati:

Cum ne asiguram ca sunt protejate datele tale.

Cum utilizeaza site-ul nostru datele dumneavoastra personale.

Noile modificari la: Termeni si conditii, Politica de confidentialitate si Politica de cookie-uri.