Îmi permit să-ți spun, dragă prietenă a prospetei mămici, prin prisma propriei mele experiențe, că i-ar face foarte bine:
Să știe că te are necondiționat. Și că, la orice oră ți-ar scrie un sms sau te-ar apela, tu i-ai răspunde. Dacă o vei asigura de asta, nici n-o să te sune. Pentru că va ști că nu e singură.
Să fii o bună ascultătoare. Nu vrea sfaturi, nu vrea soluții. Are doar nevoie să o asculți. Are nevoie să scoată din ea tot ce nu o lasă să fie o mamă bună: frică, rușine, vină. O să-ți povestească multe. N-o să aibă coerență. N-o să înțelegi, probabil, nimic. Poate nici n-o să vorbească, doar o să plângă. Ascult-o!
Să nu o judeci. Ultimul lucru de care are nevoie o proapătă mămică este judecata ta. Și dacă ești sigură că a greșit, nu-i ține prelegeri. N-o critica. N-o stimulează criticile tale, îi vor sublinia neajunsurile.
Să nu-i fii superioară. Dacă tu ești mămică înaintea ei, nu-i spune în cuvinte cum ar trebui să. Arată-i, dar asigură-te că nu o faci de sus. Comportă-te cu ea și bebelușul ei cu cea mai mare grijă, dragoste pentru ea, cu multă înțelegere, dar cu o înțelegere sinceră. Oferă-i ajutorul tău, dar nu o face să se simtă neajutorată, neputincioasă, neștiutoare.
Să nu te sperie crizele de plâns ale bebelușului ei. Bebelușii plâng, așa își strigă ei nevoile. Nu te panica. Nu fugi.
Să îi aduci de mâncare. O proapătă mămică, mai ales fără-ajutor-mămică, face slalom printre îndatoriri și sarcini. Doarme puțin, face duș foarte rapid, mănâncă din picioare și ce apucă, tocmai pentru că nu are timp să gătească. Cel mai probabil, și alăptează. Adu-i tu de mâncare, neapărat ceva hrănitor.
Să o ajuți cu ordonatul casei, spălatul biberoanelor, calcatul hăinuțelor bebelușului. Orice ajutor este binevenit.
Să ieși cu ea la plimbare cu căruciorul. Nu are cu cine lăsa bebelușul, în plus, simte să îl aibă cu ea. Dacă o vrei pe ea, acceptă cu bucurie invitația în parc. Nu o invita în spații pe care o mamă cu un bebeluș nu le poate frecventa.
Să fii pozitivă și încurajatoare. Zâmbește-i, îmbrățiseaz-o, încarc-o! Vino cu energia ta bună. Spune o glumă prostuță. Fă-o să râdă. Fă remarci pozitive. Nu te duce la ea să-i plângi despre problemele tale, ar fi prea mult pentru ea.
Să îi ții copilul în brațe în timp ce ea se dedică ei pentru 15-30 de minute. Oferă-te și insistă să o ajuți. Dar las-o, întâi, să vadă că te descurci cu bebelușul cât ea se va odihni, va face un duș sau va lua masa sau se va face frumoasă. Las-o să vadă că el va fi în siguranță cu tine și vor fi cele mai hrănitoare 15-30 de minute ale ei cu ea.
Dragă prietenă a proaspetei mămici, fii cu ea. N-o lăsa să cadă în epuizare, monotonie, robotizare. Are nevoie de tine. Timpul, dispoziția, disponibilitatea, energia ta sunt daruri simple, dar prețioase, menite să o ajute pe ea să se bucure cu toate simțurile de minunea care i se întâmplă.
