Ca să fiu fericită, am nevoie să am casa mea. Ca să fiu fericită, am nevoie ca al meu copil să îmi ceară de mâncare. Ca să fiu fericită, am nevoie ca soțul meu să-mi ofere flori. Ca să fiu fericită, am nevoie să slăbesc. Ca să fiu fericită, am nevoie de bani. Acestea erau mecanismele mele până de curând. Degeaba raționam altfel, emoțiile mergeau în direcția aia.
Ori, ce făceam eu? Îmi condiționam singură fericirea. Îmi refuzam mie însămi dreptul la fericire.
Copilul meu m-a făcut să văd lucrurile altfel. Cum? Punându-mi o oglindă în față. Copiii fac asta, toți, doar că nu toți adulții sunt dispuși să se uite în ea. Copiii ne imită comportamentul, chiar integrează și ei mecanismele noastre. Rareș al meu voia mereu o surpriză. De fapt, copilul meu voia să fie fericit și văzuse la mami că este fericită numai atunci când ... I-am explicat, dar minunea s-a produs când eu am început să schimb ceva la mine!
Citește și: Surpriza adevarata este cea care nu are un pret si nu se vinde la magazin, ci vine din suflet!
Și mă trezesc dimineața fericită că sunt, că am deja și că pot să mă bucur de ceea ce am. Îți spun și ție, depinde doar de tine să fii fericit, de nimeni de lângă tine și de nimic exterior ție! Fericirea este o stare pe care o trăiești doar dacă vrei tu.
Fericirea n-are nimic în comun cu materialul, noi ne încăpățânăm să facem o legătură. Și asta pentru că am fost setați să ne bucurăm la stimuli externi. Am fost recompensați la succese și pedepsiți la eșecuri. Ni s-a inoculat mecanismul: "Trebuie să se întâmple ceva ca tu să meriți să fii fericit." Ori, fericirea este un drept al nostru, pe care nu trebuie să-l merităm pentru a ne bucura de el.
Eu cred în dreptul meu la fericire și nu refuz nicio ocazie de a zâmbi. Cred în dreptul copilului meu la fericire și nu-i refuz nicio ocazie de a zâmbi, ba chiar îi stârnesc râsul în hohote. Și cred în dreptul tuturor copiilor la fericire, indiferent de culoare, religie, temperament, deficiențe.
Vă spuneam ieri că am fost invitată de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități să fiu parte a campaniei #Dreptul la fericire și m-am alăturat bucuroasă. Anul acesta, este pentru copiii cu sindrom Down și este despre dreptul lor la fericire. Campania se desfășoară în special în mediul online în perioada 1-21 martie și joi, 19 martie, la Plaza România, va avea loc evenimentul #Dreptul la fericire, cu concerte, prezentare de modă cu cei mai zâmbitori copii cu sindrom Down și multe motive de fericire.
Mă declar ambasadoarea fericirii pe toată durata campaniei. Voi zâmbi în fiecare zi și, prin gestul meu, voi fi mai aproape de copiii cu sindrom Down și de părinții acestora. Voi imortaliza momentele mele de fericire și te voi face părtaș la ele. Fii și tu aproape de copiii cu sindrom Down! Fii și tu ambasadorul dreptului la fericire!
Să facem împreună ca și copiii cu sindrom Down să se bucure de acest drept. Din păcate, sistemul legislativ nu-i ajută, societatea îi condamnă la izolare și discriminare, educația și dezvoltarea armonioasă le este, în cele mai multe cazuri, interzisă abuziv.
Citește și: 21 martie este Ziua mondiala a Sindromului Down. Sa le spunem, in fiecare zi, copiilor nostri si, mai ales, astazi, cat sunt de minunati si cat sunt de minunati copiii din intreaga lume.
Copiii cu sindrom Down nu sunt niște copii anormali, sunt copii speciali. Copii care simt la fel, se joacă la fel, plâng la fel, visează la fel, iubesc la fel. Și, la fel ca toți copiii din lumea asta, sunt minunați. Și, la fel ca toți copiii din lumea asta, au dreptul la fericire. Adică au dreptul să învețe, să se bucure, să se joace, să se dezvolte în aceleași medii în care se dezvoltă copiii fără deficiențe. Primește-i cu căldură și cu brațele deschise! Zâmbește! Eu o fac deja.
Și eu vreau, ca și tine, să schimb lumea în care trăiesc, dar am început schimbarea cu mine însămi. Eu am învățat și încă învăț în fiecare zi să mă bucur de dreptul meu la fericire. Și zâmbesc!
