Acasa Mama si Copilul Probleme de Sanatate Psihologia Copilului Pofta Buna La Gradinita Jurnalul sarcinii Experiente Despre mine

S-au mai și certat, dar nu le-a mai împins.

Scris de Aura Angheliu
Publicat: 17.10.2014
0 comentarii Comenteaza
Citeste si Copilul meu a raspuns la dragoste, intelegere si calmitate. Asa am ajuns sa ma repar pe mine insami.

Am pus în practică parentingul necondiționat și a funcționat perfect. Copiii chiar au nevoie să se simtă iubiți în orice condiții, chiar și când nu ne place comportamentul lor sau mai ales atunci.

 

Am mers cu Rareș la un loc de joacă, spațiu în care părinții se pot relaxa la o cafea, iar copiii se joacă în voie.

 

La un moment dat, două fetițe prietene, ambele cam de 6 ani, s-au plâns doamnei îngrijitoare că un băiețel le necăjește. Ceva mi-a spus că este vorba despre Rareș, iar apropierea doamnei de el mi-a și confirmat bănuiala.

 

Nu m-am ridicat decât după ce doamna mi-a căutat privirea. Rareș era ca un arici. M-am apropiat, l-am chemat să vorbim, dar, odată cu el, au venit și cele două fetițe. Fiind mai mari, au fost sigure că eu le voi acorda lor credit. Erau acuzatoare și își doreau să câștige cauza:

 

"- Băiețelul nu ne lasă să ne jucăm și ne împinge!

 

- Rareș! ...." Am început eu să vorbesc, fără să vreau să-l acuz. El mi-a întors, însă, spatele cu "Lasă-mă în pace! Ești o proastă! Ești și o urâtă!", spuse cu furie. Și a ales drumul îngust, printre cele două fetițe, tocmai pentru că era nevoit să le împingă pentru a-și face loc - prilej pentru fetițe să aducă și dovezi :

 

"- Aaaau! Vezi? Așa face."

 

Cred că Rareș a interpretat că și eu îl acuz, dar eu doar voiam să-l întreb pe el ce s-a întâmplat...

 

(Dintotdeauna, am încercat să-i explic copilului meu că nu este în regulă să lovim, să insultăm, să-i afectăm pe cei din jur sau pe noi înșine când suntem furioși. Noi știm să vorbim și putem rezolva orice problemă comunicând. Și chiar reușim să rezolvăm orice problemă, mai greu, mai ușor, dar o rezolvăm. De curând, ne confruntăm cu o aversiune a cuvintelor "rău, urât, prost", dar și cu manifestări agresive. Am să vă povestesc într-o altă postare ce idee am pus în practică pentru a-l determina să îmi vorbească în loc să se manifeste.)

 

Citește și: Copilul meu m-a învățat cum să procedez când el are un comportament urât

 

M-am descălțat și am intrat să vorbesc cu el, doar noi doi. M-am așezat în fața lui și i-am vorbit:

 

"- Iubitule, eu nu sunt supărată pe tine. Eu te iubesc!" Și l-am luat în brațe. Am stat așa preț de un minut și am continuat:

 

"- Spune-mi ce s-a întâmplat, te rog. De ce crezi că erau așa de supărate fetițele?

 

- Pentru că le-am împins! Dar ele m-au supărat pe mine. Se jucau la bucătărie și m-au gonit. Eu voiam doar să mă joc cu ele. Au zis 'Pleacă tu, că ești prea mic și nu ne jucăm cu tine!'

 

- Dar tu nu ești mic, dragul meu. Pentru vârsta ta, esti chiar mare! Ele nu te cunosc, nici nu știu că tu deja faci prăjituri cu mami...

 

- Și pizza, și biscuiți de casă, și tăiței, și suc magic și ...

 

- Păi?! Dragul meu, este clar. Ele nu te cunosc. A fost o neînțelegere. Nu este în regulă să împingi pe cineva, cu atât mai mult să vorbești urât.

 

- Nu am vrut să le împing, dar, mami, eu am suferit!

 

- Știu. Hai, te rog, să vorbim cu ele și să rezolvăm problema."

 

Ne-am apropiat de bucătărioara în care erau cele două gospodine, iar Rareș a început:

 

"- Îmi pare rău că v-am împins.

 

- Biiiine, te iertăm.

 

- Uite, voi ați zis de mine că sunt mic, dar voi nu mă cunoașteți. Pe mine mă cheama Rareș-Ovidiu-Alexandru-Rareș..." (regret că nu l-am numit Alexandru, ca pe tatăl lui. Se prezintă de multe ori și cu Alexandru sau numai cu Alexandru și eu nu-l contrazic niciodată...)

 

Am intervenit eu, pentru că fetele erau deja bulversate:

 

"- Iubitule, cum să-ți spună fetele?!

 

- Alexandru! Uitați, eu fac cu mami biscuiți de casă. Pot să fac și singur, dar mă ajută mami...."

 

Și m-am îndepărtat ușor, ușor. Toată seara s-au jucat. S-au mai și certat. De, diferența de vârstă. Dar nu le-a mai împins.

 

Citeste si Orice i-as fi spus eu ar fi palit, oricum, in fata a ceea ce simtise el.
Unele articole pot contine informatii si sfaturi legate de anumite tratamente, afectiuni sau situatii. Acestea sunt doar pareri personale ale autorului. Va recomandam ca pentru orice afectiune sau problema medicala, psihologica sau de alta natura sa luati legatura cu un specialist in acest domeniu. Acest site este un jurnal unde sunt impartasite pareri si situatii si astfel orice sfat are o natura pur orientativa.

Articole relevante

 

Comenteaza prin Facebook

Comenteaza

Array
(
)
Comentariile ce contin cuvinte vulgare nu vor fi acceptate. Va rugam sa tineti cont ca toate comentariile necesita moderare de catre un administrator.

Va mai recomandam sa cititi

Nu arăta asta, că nu e de bine!
    Am fost dură cu Rareș. I-am zis că sunt atât de furioasă, că aș putea să-l închid într-o cameră, sau să-l ameninț, sau să-l...
O medalie de bronz și trei lecții valoroase pe care viața i le-a predat într-o singură zi
Rareș a venit de la Cupa Olteniei karate kyokushin cu bronzul și cu trei lecții învățate într-o jumătate de zi. Lecția nerenunțării, lecția credinței că...
Esti și tu prea sensibilă?
    Sunt diferită, asta e cert și mi-e clar. Cei mai mulți oameni se bazează pe cele cinci simțuri. Eu mai simt ceva. Și simt mai mult. Și,...
De ce se imită atât de prost
Am multe începuturi în notițele telefonului, cele mai multe scrise noaptea, tastate neinteligibil de către oricine altcineva decât mine, unele...
Dacă pornești de la premisa că el trebuie să tacă și să asculte, ai greșit din start
    Față de tine.   Față de el, am scris zeci de rânduri cum. În fața ta, va învăța să construiască grimase,...
Un bătrânel, o zi de toamnă revelatoare și un studiu despre viață
    Am ajuns într-un moment al vieții mele când am înțeles niște mici, dar semnificative diferențe. Una dintre ele e asta:...
Nu vă feriți copiii de frustrări
Era jumătatea lui iunie ’92, serbare de sfârșit de clasa a IV.   Domnișoara învățătoare organiza serbări foarte frumoase, adevărate...
Știu ce le place celorlalți la tine
    Rareș mi-a zis ieri că abia așteaptă să înceapă școala. Primul gând de bucurie naivă s-a dus spre speranța că-i e dor de școală...
Cel mai bun remediu pentru uitare
Uit. Uit des. Știu că toată lumea uită, dar eu pierd amintiri chiar și de pe o zi pe alta, și nu e o glumă. ‚Păi, tu mi-ai zis!’ , îmi zice...
Mai am puțin, puțin de tot, și scap de măști
    - Rareș, iubitule, cred că am să-ți par schimbată o vreme. M-am hotărât să-mi dau voie să fiu cum simt să fiu. Să nu mai țin în...
Adauga experienta ta

Împărtășește experiența ta cu Jurnalul unei Mame!

Modificari si setari importante online

In Uniunea Europeana s-a modificat legea privind datele personale ale utilizatorilor online si dorim sa va informam. Va rog sa le vedeti dureaza doar cateva minute. Te rog acceseaza aceste informatii pentru a putea folosi in continuare site-ul nostru.

Aflati:

Cum ne asiguram ca sunt protejate datele tale.

Cum utilizeaza site-ul nostru datele dumneavoastra personale.

Noile modificari la: Termeni si conditii, Politica de confidentialitate si Politica de cookie-uri.