Dragi părinți săraci material, dar bogați spiritual,
Lăsați-le copiilor dumneavoastră moștenire spiritul! Este o bogăție mai mare decât banii. De spirit au nevoie, banii îi pot face și singuri!
Învățați-vă copiii să țină capul sus, să caute în ei înșiși resursele pentru a crește, nu în afara lor. Învățați-vă copiii că sunt egali cu toți ceilalți copii, chiar privilegiați pentru a se fi născut într-o familie în care bogăția o reprezintă spiritul. Spiritul. Și nu banii!
Spiritul, adică dragostea, voința, adevărul, ambiția, curajul, încrederea, credința, conduce către reușită.
Drumul copiilor săraci din punct de vedere financiar este mai anevoios, o știu. Este drum de țară, neasfaltat, și, când plouă, este aproape impracticabil, dar nu este drum închis.
Este nedrept, o știu și pe asta. Dar copiii nu trebuie să o simtă ca pe o nedreptate, ca pe un dezavantaj. Nu trebuie să-i frustreze lipsa materială, ci să-i motiveze. Să învețe mai mult, să crească mai mult. Nu trebuie să îi complexeze avuția celorlalți, nici să o râvnească, ci să-și valorifice avuția interioară.
Citește și: Copii bogați - copii săraci sau copii fericiți?!
Învățați-vă copiii să învețe, ajutați-i să-și descopere motivația, faceți-i curioși, introduceți-i în lumea cărților. Copiii pot intra și gratis în sălile de lectură, ba chiar pot împrumuta și cărți. Cititul nu costă!
Nu-i mai faceți neputincioși cu nereușitele voastre, cu prejudecățile voastre că numai bogaților li se deschid ușile. Da, ușile se deschid mai larg cu bani, însă chiar și celor mai "mânjiți" ușieri le este frică să închidă ușa aceluia care bate tare cu pumnii în ea. Învățați-i să prindă forță în pumni și să bată!
Și, ca dovadă că se poate și fără bani, vreau să vă spun o poveste pe care am trăit-o de foarte aproape de personajul principal:
O copilă de 20 și un pic de ani a aplicat pentru un post scos la concurs. Post anunțat neoficial ca fiind dedicat! Examenul avea să se susțină atât scris, cat și oral. Copila concura pe forțe proprii, cu adevărat forțe, și cu adevărat proprii.
Nu avea nicio teamă. Știa că lupta va fi nedreaptă, dar era convinsă că o va câștiga. Învățase mult, citise și mai mult.
Lucrarea srisă a ei a fost notată cu notă peste 9, însă cu câteva zeci de sutimi sub nota celei cu care concura, persoană "agreată" pentru respectivul post. N-aș fi fost atât de sigură că lucrarea notată cu aproape 10 a fost făcută de acasă, dacă nu aș fi știut continuarea...
La oral, "ușierii" pur și simplu nu au avut cum să-i închidă copilei ușa. Ea răspundea la toate întrebările, și argumenta, și aducea completări, și continua cu încredere și curaj tăcerile, cel mult, bâjbâielile contra-candidatei.
Probabil, au dat banii înapoi. Cert este că i-au strâns mâna copilei și au felicitat-o pentru câștigarea concursului!
