Inca de cand avea o luna, doamna doctor pediatru l-a caraterizat medical pe Rares ca fiind un copil cu fond alergic, mostenit, se pare, de la tatal lui. Am auzit atunci, pentru prima data, despre copiii care se nasc cu un "teren atopic", definit de medicul curant ca o sensibilitate crescuta si vulnerabilitate in fata alergenilor.

Tot atunci a aflat si sotul meu ca manifestarile si simptomele sale, precum stranuturile in serie, nasul infundat, tenul usor palid sunt semne ale unei intolerante sau alergii. A si facut investigatii amanuntite ulterior si a fost diagnosticat cu rinita alergica.

Cercetarile stiintifice au demonstrat ca riscul ca un copil sa dezvolte o alergie este de doua ori mai mare cand parintele de acelasi sex, in cazul nostru tatal, este alergic. Se pare, de asemenea, ca bebelusul va mosteni tendinta de a fi alergic, insa nu si specificul alergiei parintelui. Pe de alta parte, sansele ca nou-nascutul sa dezvolte o alergie ajung pana la 75 de procente in cazul in care ambii parinti sunt sensibili la un alergen.

Ni s-a recomandat atunci sa evitam jucariile de plus, orice obiect confectionat dintr-un material care retine praful, nici macar sa nu facem patul, daca micutul este prezent in camera. Si, cel mai important, ne-a indicat sa mergem zilnic cu bebelusul la plaja, foarte de dimineata sau dupa orele 17, cand razele soarelui sunt benefice si poate face aerosoli natural.

Am incercat sa ne conformam, pe cat am putut, recomandarilor medicului. Nu am reusit sa ajung decat de cateva ori dimineata devreme pe malul marii, dat fiind faptul ca bebelusul meu se trezea de mai multe ori pe noapte si dimineata reuseam sa dorm si eu 2-3 ore. Insa mergeam la plaja dupa orele 17. Nu in fiecare zi.

Am inlaturat, in schimb, orice obiect care ar fi retinut praful, fie jucarie, paturica, articol de decor sau chiar covor, din camera bebelusului, de fapt, din casa, pentru ca eu il purtam pe Rares dupa mine prin toata casa.

Semnele unui teren atopic al bebelusului meu se manifestau continuu. Cea mai deranjanta era "sfornaila" din timpul noptii. Rares se trezea foarte des din cauza nasucului infundat si a respiratiei usor zgomotoase. Ajunseseram sa il aspiram cu batista bebelusului noapte de noapte. Eu si sotul meu chiar ne amuzam, gandindu-ne ca vecinii nostri ar fi putut fi deranjati mai degraba de zgomotul aspiratorului, decat de scancetele bebelusului nostru.

Cautand informatii despre alergii la copii, am realizat ca bebelusul nostru nu are tocmai o alergie, neavand manifestari evidente, ci o intoleranta. Am hotarat, la momentul respectiv, ca nu este necesar sa facem investigatii de laborator specifice, data fiind si varsta de cateva luni a lui Rares si tabloul clinic. Ne-am straduit sa evitam contactul cu alergenii recunoscuti ca fiind cei mai iritanti pentru un bebelus cu teren atopic: praf, polen, fum de tigara, par de animale, poluanti etc.

Infectia cu Toxocara Canis a copilului meu a gasit un fond alergic deja existent si a exacerbat simptomatologia alergica. Daca, pana in iunie 2012, copilul meu era usor palid, fotosensibil, cu frecari frecvente ale ochisorilor, usor irascibil, Larva Migrans Viscerala a produs dezastre in corpul lui Rares.

Citeste si: Stiam totul despre toxocaroza inainte sa se confirme infectia cu toxocara canis a copilului meu

Copilul meu a inceput sa aiba accese de furie foarte frecvente, un somn foarte agitat, marcat de spasme musculare continue, sa fie palid, cu cearcane pronuntate, cu scaun alternant diareic si normal, foarte urat mirositor, mancarimi ale nasului si ochilor, sensibilitate crescuta la lumina, urticarie, dureri in zona ombilicului, lipsa apetitului, stare de greata, varsaturi dupa masa, stare subfebrila constanta.

Dupa finalizarea tratamentului cu 48 de zile de Zentel (Albendazol), la sfarsitul lunii noiembrie a anului 2013, copilul meu inca refuza sa manance, era irascibil, palid, incercanat si acuza dureri abdominale.

Rares suferea de sindromul de malabsorbtie, iar faptul ca, imediat ce consuma lapte praf formula, avea scaun aproape diareic si spunea ca il doare burtica m-a determinat sa iau in calcul o posibila alergie sau intoleranta la unul din componentele laptelui. Asa am ajuns sa ii fac copilului meu investigatia de laborator IgE specific la proteina din laptele de vaca. (vezi anexa)

Rezultatul a confirmat o reactie pozitiva a organismului copilului meu la alergenul - proteina laptelui de vaca, un aliment pe care il consuma cu o frecventa de doua ori pe zi. Din acel moment am inlaturat orice forma de lactate din alimentatia lui Rares, am inlocuit formula de lapte praf cu lapte de migdale si orez, iaurtul din lapte de vaca cu iaurtul vegetal. Am inlocuit untul cu pasta de avocado.

In toata aceasta perioada, am incercat diverse si numeroase tratamente naturiste: siropuri antihistaminice pe baza de plante, extracte, medicamente homeopate.

Nu pot spune ca tratamentele naturiste nu au ajutat. Sigur ca si-au dovedit eficienta, in preventie si in lipsa atacului direct al virusilor. Insa, intrat in colectivitate, copilul meu a avut cateva episoade virale manifestate foarte agresiv, cu febra mare, frison si stare generala alterata. Organismul sau fiind in permanenta alerta antialergica, cu o valoare a Ig E de aproape patru ori limita normala, virozele se complicau si ajungeam, de fiecare data, sa ii administram antibiotic.

Citeste si: Copilul meu a racit. Ce fac?

Doamna doctor pediatru din Constanta ne-a recomandat un tratament cu Singulair, pentru 3 luni, si aerosoli cu Flixotide, pentru 30 de zile. Nu am repetet investigatia de laborator Ig E si Ig E specific la proteina din laptele de vaca, insa, din luna ianuarie 2014, copilul meu nu a mai dezvoltat niciun episod bronsic si a inceput sa consume, treptat si in cantitati mici, derivate din laptele de vaca: iaurt, smantana, unt. Insa prefera tot cus-cus cu lapte de orez sau lapte de migdale si iaurt de soia cu biscuiti.

Sursa foto: http://www.freeimages.com/photo/631880

Citeste continuarea in: Copilul meu se freca incontinuu la ochisori, clipea des, lacrima, insa nu era necesar sa poarte ochelari de vedere!