Inainte de a lua o decizie in ceea ce priveste sanatatea copilului, eu am invatat ca trebuie sa cer si o a doua parere.
Copilul meu, de foarte mic, bebelus chiar, a manifestat o sensibilitate crescuta la lumina sorelui. Si i-am cumparat ochelari de protectie solara. Practic, ne-a lansat el cererea, desi nu stia inca sa vorbeasca, prin lacrimarea excesiva si inchiderea ochisorilor la contactul, chiar si indirect, cu razele soarelui.
De la inceput, am ales ochelari de soare produsi de un brand celebru si de incredere in optica, desi mai costisitori. Stiam ca ochelarii de soare care nu ofera o protectie completa sunt nu numai ineficienti, ci, mai ales, daunatori.
Ochiul, in contact cu lumina soarelui, are sistemul sau propriu de protectie contra razelor ultraviolete: pleoapa se inchide, corneea micsoreaza doza de radiatii, irisul se strange, micsorand spatiul de patrundere a acestora. O lentila inchisa la culoare, dar care nu are filtru UV, permite ochiului sa se relaxeze, deci, sa nu se protejeze prin metodele proprii si, automat, radiatiilor sa patrunda si sa produca daune oculare pe termen lung.
Cand am aflat, in august 2012, copilul meu avand 2 ani si 3 luni, ca sufera de toxocaroza, am facut o conexiune in tabloul simptomatic al lui Rares si m-am temut de ce era mai rau, si anume afectarea viscerala (larva migrans viscerala fusese clar si in functie de manifestari diagnosticata) sa fi fost insotita de afectarea oculara. Copilul meu se freca foarte frecvent la ochisori, clipea mai des si se trezea noaptea spunand: "Mami, ochii!" si se linistea dupa ce eu ii masam usor pleoapele.
Citeste si: Am inceput sa banuiesc diagnosticul - copilul meu era infectat cu Toxocara Canis
Atunci, Rares a fost consultat pentru prima data de un medic oftalmolog. A fost dificil, el era mititel si speriat de "oamenii in halat alb", cu teama ca va fi intepat iar si ca se va folosi "batul" (instrumentul folosit pentru a vizualiza mai bine faringele).
Am ales o clinica oftalmologica de renume din Constanta, cu aparatura special creata pentru determinarea problemelor oculare ale copiilor. Tot ce am retinut dupa consultul oftalmologic a fost asigurarea pe care ne-a dat-o medicul ca Rares nu suferea de Larva Migrans Oculara si indicatia de a reveni pentru a "problemuta" observata la ochiul drept, nimic ingrijorator.
In perioada de inceput de gradinita, cand copilul meu avea 3 ani, am revenit de doua ori la oftalmolog cu manifestari de conjunctivita si, in ambele situatii, i-a fost prescris un tratament pe baza de picaturi, antialergic si cu antibiotic.
Manifestarile nu au fost foarte evidente: ochii usor inrositi si relativ lipiti dimineata, fara inflamare, lacrimare sau colectare in timpul zilei. Rares suferea de conjunctivita alergica si, ducand mainile la ochisori foarte frecvent, nu mereu igienizate, zona devenea sensibila la agenti patogeni.
In toamna lui 2013, cand Rares avea 3 ani si 4 luni, simptomele lui oculare deveneau tot mai suparatoare. Copilul meu se freca incontinuu la ochisori, clipea des, lacrima, mai ales, in fata unei surse puternice de lumina (aparat foto, televizorul aprins in intunericul camerei), parea ca face eforturi sa fixeze imaginea. Cel mai adesea, plangea din cauza disconfortului, fara sa stie sa evidentieze starea: mancarime sau durere sau usturime sau senzatia de corp strain.
Inainte de consultul oftalmologic, l-am ajutat pe Rares sa se relaxeze si sa ii dispara orice urma de temere cu privire la ce urma sa se intample in cabinet. Ne-am jucat "de-a doctorul", schimband rolurile si apeland la obiecte care semanau sau ne imaginam ca seamana cu instrumentele si aparatele de optica medicala. Chiar l-am dus si pe tati la un consult oftalmologic in cabinetul doctorului Rares. I-am aratat imagini cu copii la oftalmolog, cu aparatura medicala, am desenat instrumente de optica.
Operatiunea olita reusita la a treia incercare de a renunta la scutece
A ajutat extraordinar! Copilul meu nu a fost relaxat, insa nu i-am mai simtit inima batand tare, nu i-am mai vazut privirea tematoare si nu a mai plans. Pentru ca stia ce urmeaza sa se intample.
Am iesit din clinica de oftalmologie cu prescriptia de a purta ochelari de vedere si diagnosticul Astigmatism Hipermetropic compus, cu +0.75 si -0.5 in aceeasi lentila si cu indicatia de a reveni la consult peste sase sau opt luni. Am incercat sa cer o a doua parere, insa o programare la medicul care imi fusese recomandat, Daniel Turu, era posibila abia peste 2 luni. Mai bine as fi asteptat... Numai parinte sa nu fii si pus in situatia de a lua o decizie "acum si aici".
Revenind, in sarcina noastra era sa-l determinam pe Rares sa se adapteze noii posturi: Rares cu ochelari de vedere. Desi purta ochelari de soare fara nicio forma de revolta, ne vedeam pusi in fata refuzului de a proba rame pentru ochelarii de vedere. Intr-un final, am izbandit, iar rama a ales-o el, bine, din ceea ce am indicat noi "din umbra", o rama rosie, moderna si foarte potrivita fizionomiei lui.
Initial, a refuzat categoric sa poarte ochelarii de vedere. Parea ca nu functioneaza nimic in a-l convinge macar sa-i probeze. Insa am vizionat impreuna, eu, Rares si cu tati, Superman si, din fericire, forma ramei era identica cu cea a ochelarilor purtati de eroul din film. Si a ajutat foarte mult prima impresie de la gradi: miss Larisa si copiii l-au apreciat ca fiind mai frumos si mai interesant cu ochelari.
In primavara lui 2014, desi purta ochelarii, au reinceput simptomele. Isi scotea ochelarii pentru a se freca la ochisori. In luna martie, l-am programat la un consult oftalmologic la un alt medic, pentru o a doua parere.
Domnul doctor Daniel Turu a fost apreciat de Rares si il aminteste mereu ca "domnul doctor care e om", pentru faptul ca nu purta halat alb si pentru ca l-a luat in brate, a avut rabdare, i-a vorbit ca unui adult si s-a si jucat cu el (testandu-l, totodata, prin recunoasterea unor imagini a caror pozitie se schimba si a caror dimensiune se micsora).
In urma verificarilor, intotdeauna cu acceptul prealabil al lui Rares, medicul ne-a garantat ca nu are o problema oculara, ci o sensibilitate crescuta la lumina (care il va insoti toata viata) si o vulnerabilitate la alergeni diversi. Copilul meu a primit diagnosticul de conjunctivita alergica si i-a fost prescris un tratament cu Opatanol picaturi, pentru trei saptamani si indicatia de a reveni la consult.
Bebelusul va mosteni tendinta de a fi alergic mai ales de la parintele de acelasi sex, insa nu si specificul alergiei.
"Dioptriile copilului nu sunt 0 si ar putea intampina USOARE dificultati cu + si, probabil, ii voi recomanda ochelari de vedere in momentul in care va avea nevoie sa distinga de aproape semne, la grupa mare sau scoala. Acum, nu este necesar sa poarte ochelari!", este ceea ce mi-a raspuns, in mod diplomat, domnul doctor Turu la intrebarea, aproape retorica: "Deci copilul meu a purtat ochelari de vedere degeaba?!"
Sursa foto: http://www.freeimages.com/photo/1160647
