"Mami, ma doare burtica!" Am auzit aceste cuvinte de nenumarate ori in timpul infectiei cu toxocara si, apoi, pe fondul consumului de lactate, organismul copilul meu capatand intoleranta la proteina laptelui de vaca. Niciodata pana acum din cauza enterocolitei.

Era vineri seara. Cu cateva ore inainte, Rares mancase putina inghetata, asa incat nu m-am gandit la alta cauza a suferintei decat raspunsul organismului sau la alergenul respectiv (proteina din lapte) si i-am administrat un antihistaminic sirop si am considerat problema rezolvata.

Nu a fost asa. Toata noaptea, copilul meu a gemut in somn, a fost agitat. De dimineata, a acuzat din nou dureri abdominale. In momentul in care a aparut un alt simptom, diareea, m-am gandit la enterocolita. La scurt timp, Rares mi-a spus ca simte greata si ii vine sa vomite. In cateva ore, copilul meu a avut mai mult de sapte scaune diareice, apoase, deschise la culoare. Copilul meu era vizibil slabit, palid, incercanat, fara pofta de mancare.

Nu sunt medic, insa am putut sa-mi dau seama ca Rares se confrunta cu o enterocolita. Dilema mea era daca este vorba despre o gastroenterita de natura virala sau o enterocolita bacteriana sau parazitara.

Sincer, teama mea era ca nu cumva agentul patogen sa fie o bacterie sau un parazit, pentru ca situatia s-ar fi complicat. Bacteriile care pot provoca o enterocolita sunt rezistente si produc manifestari dure (Salmonella, Escherichia coli, Shigella, Campylobacter) si, in plus, rezultatul investigatiei de laborator parvine in minimum 72 de ore, asa incat tratamentul cu antibioticul corect nu poate fi instituit imediat.

La sfatul unei prietene, i-am administrat antidiareice, saruri de rehidratare si probiotice. Cat am reusit sa-l determin sa accepte, pentru ca Rares nu voia sa mai bea/manance nimic de teama sa nu vomite.

Apoi, am cautat pe internet investigatii care se fac in urgenta pentru stabilirea unui diagnostic corect de enterocolita. Am gasit investigatia numita coprocitograma, din materii fecale, analiza de microbiologie cu rezultat in cateva ore. Coprocitograma poate stabili un diagnostic prezumtiv in diareea infectioasa, iar prezenta unui numar crescut de leucocite poate indica infectia cu germenii din grupul Shigella, Salmonella, Campylobacter, E. coli, enterohemoragic.

Fiind sambata dupa-amiaza, am dus proba de materii fecale la un spital privat din Constanta, care asigura si urgente medicale pediatrie. Rezultatul coprocitogramei mi-a parvenit prin e-mail in aproximativ doua ore si indica: relativ frecvente leucocite, rare levuri si hematii absente in materiile fecale.

Rares dormea de o ora si jumatate cand am primit rezultatul, timp in care nu consumase, bineinteles, lichide deloc. Cand l-am verificat, copilul meu avea febra. Termometrul arata o valoare de peste 39 de grade Celsius. Atunci, am telefonat doamnei doctor pediatru care m-a linistit in legatura cu febra. Dumneaei, din simptomatologia pe care o expusesem eu, a suspectat o enterocolita virala, cu febra mare pe fond de deshidratare. Si mi-a recomandat sa apelez la un serviciu medical de urgenta, pentru ca Rares sa fie examinat de un medic.

Asta am si facut. Copilul meu a ajuns sa fie consultat de medicul de garda din acea seara (era trecut de orele 21) si a primit 0.6 ml de algocalmin (pentru a-i fi scazuta temperatura) si diagnosticul de enterocolita acuta. Prezenta unor relativ frecvente leucocite a determinat-o pe dna doctor sa ii instituie un tratament cu un antibiotic usor (Biseptol), pentru 5 zile, urmand sa aducem a doua zi, duminica, proba din materiile fecale pentru Antigen Rotavirus si Coprocultura.

Panica m-a cuprins in momentul in care, luni dupa-amiaza, am primit rezultatul probelor de laborator duse duminica. Investigatiile nu coincideau cu ceea ce solicitaseram noi cu o zi inainte, ceea ce m-a socat. In loc de Antigen Rotavirus si Coprocultura (proba din materii fecale era intr-un coprocultor special cu gel, asa cum este obligatoriu de transportat pentru aceasta investigatie), am primit rezultatul negativ al investigatiilor Antigen Giardia si Examen Coproparazitologic.

Si m-a cuprins panica, pentru ca Rares inca vomita, era slabit, avea diaree, iar o alta proba din materiile fecale recoltata luni seara, dupa patru doze de antibiotic, ar fi putut avea un rezultat fals negativ.

Nu m-au ajutat scuzele domnisoarelor din receptia spitalului privat, nici faptul ca mi-au oferit gratuitate in efectuarea investigatiilor cerute de mine. Am sperat doar ca situatia sa nu se complice si enterocolita copilului meu sa fie una de natura virala.

La recomandarea doamnei doctor pediatru, care l-a si examinat marti dimineata, i-am administrat un tratament bazat, in primul rand, pe rehidratare (Prolyte), refacerea echilibrului intestinal (Protectis picaturi si Enterol), antidiareic (Smecta).

Foarte important, in diareea acuta, combinata cu varsaturi, hidratarea copilului este esentiala. Dupa fiecare scaun diareic sau varsatura, copilul este ideal sa consume 100 ml de lichid. Prin pierderea de lichide (diaree, varsatura), se pierde foarte mult din cantitatea absolut necesara de Potasiu. Se pierd saruri, in general. De aceea, mai important decat consumul de alimente solide este consumul crescut de lichide.

Ce este febra, la copil si adult?

De fapt, in enterocolita acuta la copii, pericolul major il reprezinta deshidratarea. Semnele deshidratarii sunt: lipsa diurezei (copilul nu face pipi), ochii uscati, rosii si fara lacrimi atunci cand plange, piele uscata, limba foarte incarcata, buzele uscate, pielea ridata in jurul stomacului. Sambata seara, in urgenta, copilul meu prezenta semne de deshidratare usoara, asa incat mi s-a recomandat internarea. Am refuzat si pentru ca Rares mi-a promis ca va bea, cate o gura - cate o gura, lichidele pe care i le voi da eu.

Marti, copilul meu isi revenea, iar eu am inceput sa ma simt din ce in ce mai rau. Simptomele escaladau si erau similare cu cele resimtite de Rares. Aveam enterocolita. A fost pentru prima data cand m-am bucurat ca sunt bolnava.

Doamna, aveti varicela! Uitati, o sa va manance bubitele si trebuie sa le dati cu mixtura mentolata. Sa-l rugati pe Rares sa va ajute.

Chiar m-am bucurat! Desi starea mea de boala s-a manifestat cu mult mai dur decat la Rares (frison, durere musculara, dureri abdominale, migrene, diaree, greata, slabiciune profunda), am confruntat-o cu tarie. Pentru mine, acesta a fost confirmarea ca enterocolita cu care se confrunta copilul meu era de natura virala.

A fost ca o stafeta pe care mi-a predat-o copilul meu. Sau, cum mi-a spus o buna prietena, o dovada de dragoste impartasita! Si ma iubeste foarte mult, "pana la cer si inapoi", cu dovezi clare si incontestabile: intai varicela, apoi enterocolita.

http://www.freeimages.com/photo/1402625