Acasa Mama si Copilul Probleme de Sanatate Psihologia Copilului Pofta Buna La Gradinita Jurnalul sarcinii Experiente Despre mine

Nu opri plânsul copilului! Ascultă-l și ascultă-l cu convingerea că vindecă!

Scris de Aura Angheliu
Publicat: 04.04.2016
0 comentarii Comenteaza
Citeste si Nu vreau un copil Robingo, ci unul care să gândească!

Mi-am amintit de fetița care plângea zilnic, de multe ori, în brațele mamei, și tot simțea nevoia să plângă. Copilul era mic și stresul lui era ca un bulgăre de zăpadă care se tot rostogolea și creștea și tot creștea. Mai prindea și raze de soare bulgărele, care îl topeau, dar el tot se rostogolea și se făcea mare la loc. Ajunsese mai mare decât copilul bulgărele ăsta de zăpadă.

 

- De ce plângi, Aura, mamă? Spune-i lu' mama ce ai. Mama vrea să te ajute!

 

- Nu știu de ce! Și chiar nu știa nici ea de ce plânge. Dar plângea. Ajunsese să răspundă: Mi-a venit plânsul! Și avea lacrimi chiar și pentru o oră. Mama îi accepta plânsul, niciodată n-a încercat să i-l oprească. O lua în brațe, o mângâia. Și o ținea așa, lipită de ea, dar puțin, nu cât ar fi avut nevoie fetița și, mai ales, nu CUM ar fi avut nevoie fetița. Mama mai avea o fetiță și o lua și pe ea în brațe. Apoi, fugea la aragaz, făcea curat, spăla rufe, călca, alerga cu fetițele spre creșa, apoi, pleca plângând la serviciu. Nu avea niciun ajutor.

 

Mama îi asculta fetiței plânsul, dar, de multe ori, punea în mângâierea ei neputința, oboseala, sentimentul că nu este o mamă suficient de bună pentru copiii ei. Pentru că ea credea că plânsul înseamnă suferință și suferea și ea la suferința fetiței. Asta făcea bulgărele fetiței s-o ia din nou la sănătoasa... Și stresul creștea la loc. Nu știa ea, mama, că plânsul vindecă. Sigur, dacă ar fi știut, n-ar mai fi întrebat-o de ce plânge și ar fi însoțit îmbrățișarea de energie bună și de cuvintele:

 

- Așa, Aura, plângi! Descarcă-te, draga mea! Plângi în brațe la mama...

 

Cred că ți-ai dat seama că fetița eram eu. Am plâns mult ca și copil. De ce n-am și vindecat? Răspunsul la această întrebare a fost revelator pentru mine, ca mamă. Am înțeles de ce nu mi-am lăsat copilul să plângă atâta timp și de ce am simțit cartea Alethei Solter, Lacrimi și crize de furie, ca gura de oxigen care m-a salvat.

 

Am scris mai multe despre efectul eliberator al plânsului în: Bebelușii au nevoie să plângă! Cum să îi ajutăm să se elibereze.

 

Interiorizasem ceea ce simțea mama când fetița plângea, suferință! Ori eu nu voiam să-mi văd copilul suferind. Și, când el începea să plângă, eu îi distrăgeam atenția cu un joc, cu o legănare, cu un cântecel. Și nu mai plângea. Dar devenea agitat, bulgărele lui se rostogolea fără pic de soare, pentru că nu elibera stresul... Ne jucam mult, cred că asta a și ajutat, dar Rareș, copilul meu, avea nevoie să plângă.

 

Am înțeles mecanismul din spatele reacției mele de a opri plânsul copilului meu în weekend-ul care a trecut, când am cunoscut-o pe Anca Iordache, primul instructor și singurul Nivel 2 din România,  acreditat în Aware Parenting de dr. Aletha Solter, cea care a dezvoltat Aware Parenting Institute. Am participat la ambele workshop-uri, Educația Democratică și Plânsul și crizele de furie ale copiilor în Aware Parenting. Și a fost minunat! Anca este un om minunat.

 

Îți mărturisesc că, de când am aflat că plânsul nu implică suferință, ci este o descărcare a ei, când Rareș plânge, pun în mângâierile mele bucuria că-l ajut să se elibereze. Într-o zi, anul trecut, după o criză de furie zgomotoasă, urmată de o porție zdravănă de plâns în brațele mele, mi-a spus:

 

Mulțumesc! Mami, eu te iubesc așa de mult!

 

Sursa foto aici.

Citeste si 7 întrebări și răspunsuri la crizele de furie ale copilului, care chiar l-au ajutat.
Unele articole pot contine informatii si sfaturi legate de anumite tratamente, afectiuni sau situatii. Acestea sunt doar pareri personale ale autorului. Va recomandam ca pentru orice afectiune sau problema medicala, psihologica sau de alta natura sa luati legatura cu un specialist in acest domeniu. Acest site este un jurnal unde sunt impartasite pareri si situatii si astfel orice sfat are o natura pur orientativa.

Articole relevante

 

Comenteaza prin Facebook

Comenteaza

Array
(
)
Comentariile ce contin cuvinte vulgare nu vor fi acceptate. Va rugam sa tineti cont ca toate comentariile necesita moderare de catre un administrator.

Va mai recomandam sa cititi

Nu arăta asta, că nu e de bine!
    Am fost dură cu Rareș. I-am zis că sunt atât de furioasă, că aș putea să-l închid într-o cameră, sau să-l ameninț, sau să-l...
O medalie de bronz și trei lecții valoroase pe care viața i le-a predat într-o singură zi
Rareș a venit de la Cupa Olteniei karate kyokushin cu bronzul și cu trei lecții învățate într-o jumătate de zi. Lecția nerenunțării, lecția credinței că...
Esti și tu prea sensibilă?
    Sunt diferită, asta e cert și mi-e clar. Cei mai mulți oameni se bazează pe cele cinci simțuri. Eu mai simt ceva. Și simt mai mult. Și,...
De ce se imită atât de prost
Am multe începuturi în notițele telefonului, cele mai multe scrise noaptea, tastate neinteligibil de către oricine altcineva decât mine, unele...
Dacă pornești de la premisa că el trebuie să tacă și să asculte, ai greșit din start
    Față de tine.   Față de el, am scris zeci de rânduri cum. În fața ta, va învăța să construiască grimase,...
Un bătrânel, o zi de toamnă revelatoare și un studiu despre viață
    Am ajuns într-un moment al vieții mele când am înțeles niște mici, dar semnificative diferențe. Una dintre ele e asta:...
Nu vă feriți copiii de frustrări
Era jumătatea lui iunie ’92, serbare de sfârșit de clasa a IV.   Domnișoara învățătoare organiza serbări foarte frumoase, adevărate...
Știu ce le place celorlalți la tine
    Rareș mi-a zis ieri că abia așteaptă să înceapă școala. Primul gând de bucurie naivă s-a dus spre speranța că-i e dor de școală...
Cel mai bun remediu pentru uitare
Uit. Uit des. Știu că toată lumea uită, dar eu pierd amintiri chiar și de pe o zi pe alta, și nu e o glumă. ‚Păi, tu mi-ai zis!’ , îmi zice...
Mai am puțin, puțin de tot, și scap de măști
    - Rareș, iubitule, cred că am să-ți par schimbată o vreme. M-am hotărât să-mi dau voie să fiu cum simt să fiu. Să nu mai țin în...
Adauga experienta ta

Împărtășește experiența ta cu Jurnalul unei Mame!

Modificari si setari importante online

In Uniunea Europeana s-a modificat legea privind datele personale ale utilizatorilor online si dorim sa va informam. Va rog sa le vedeti dureaza doar cateva minute. Te rog acceseaza aceste informatii pentru a putea folosi in continuare site-ul nostru.

Aflati:

Cum ne asiguram ca sunt protejate datele tale.

Cum utilizeaza site-ul nostru datele dumneavoastra personale.

Noile modificari la: Termeni si conditii, Politica de confidentialitate si Politica de cookie-uri.