Prima baita! Marturisesc, referitor la prima baita a bebelusului meu, as vrea sa pot da timpul inapoi. As avea aceleasi emotii, cu siguranta, insa as sti, acum, sa le transform in emotii constructive, pentru ca puiul meu sa simta dragostea mea.
La un moment dat, am inteles de ce plangea bebelusul meu la baita si am stiut cum sa ma comport!
Ce pot sa spun despre prima baita a copilului meu este ca nu am reusit sa-mi controlez emotiile, astfel incat el sa se simta in siguranta. Si nu vorbesc despre emotiile provenite din nesiguranta din lipsa de teorie. Teorie stiam. Stiam ca baita este ideal sa se efectueze intre mesele bebelusului, nu imediat dupa masa, pentru ca riscam sa verse, nici imediat inainte de masa, pentru ca riscam ca, fiind infometat, sa fie agitat. Stiam ce pozitie trebuie sa am, cum trebuie sa tin mana, cat sa pot, cu cealalta, sa-l spal.
De fapt, sotul meu l-a tinut si eu l-am spalat. L-am introdus usor in apa, intr-o cadita pentru bebelusi. Rares a inceput sa planga de indata ce ne-a simtit tensiunea: grija noastra permanenta era sa nu-i patrunda apa in zona ombilicului. O grija nejustificata, dat fiind faptul ca buricul nou-nascutului este "capsat", acum, cu un clips confectionat dintr-un material care nu mentine umezeala.
Si pentru ca plansul lui provoca panica in reactiile noastre, am inceput sa am miscari rapide, ca sa il scot cat mai repede din apa.
In orice alt moment al vietii mele de pana atunci, teze, olimpiade, examene, dizertatii, interviuri, evenimente personale, emotiile au fost constructive. Probabil, pentru ca aveam un temei, nu aveam raspunsurile la intrebari, insa aveam alte raspunsuri care sa ma scoata din impas. Si nu stiu de ce, pentru mine, prima baita a puiului meu a fost ca un soi de examen, al doilea examen important in viata mea, urmator nasterii.
Cand mi-am propus sa fiu mama nu am stiut despre mine ca sunt un copil
Pot sa afirm asta acum. Atunci, ma consideram pregatita si constienta si, mai ales, naturala in reactii si exprimarea lor. Nu eram. Stresul ma coplesise. Si nu am reusit sa ma conectez cu copilul meu, atat trebuia. A doua baita a fost un succes, aveam deja experienta.
Prima baita a nou-nascutului o face, de regula, infirmiera, la spital sau clinica si te invata cum sa tii copilul, cum sa-l speli, ce temperatura trebuie sa aiba apa, iti sugereaza ce produse de curatare sa folosesti, ce temperatura sa aiba camera in care se spala bebelusul, sa nu coincida cu cea in care va dormi acesta.
Nimic, insa, despre ceea ce este esential, dupa parerea mea: cum sa faci ca puiul tau sa se simta protejat, cum sa te conectezi cu el. Si noi, adultii, ne adaptam mai usor intr-un mediu nou, fie ca vorbim de un colectiv, daca gasim oameni cu care avem lucruri in comun, fie ca vorbim de un spatiu fizic, daca il personalizam cu obiecte dragi noua. Asa si bebelusul, el trebuie ajutat sa se adapteze, cu miscari si voci care sa-i aminteasca de mediul in care s-a dezvoltat, singurul pe care l-a cunoscut.
Cei mai multi doctori recomanda ca prima baita sa se efectueze rapid. Din experienta, recomand ca prima baita sa-i aminteasca puiului de mediul in care a trait pana sa faca cunostinta, fizic, cu parintii sai. Iar in spatiul intrauterin, fatul era ca intr-un culcus, miscarile mamei erau resimtite ca o leganare usoara.
Si motivul pentru care se recomanda ca temperatura apei sa fie 37 de grade Celsius este obisnuinta fatului cu temperatura mediului intrauterin, ideala, de altfel. Iar vocile pe care le auzea erau atenuate si "incalzite" de presiunea intrauterina.
Fatul era in permanenta sustinut, intr-un spatiu mic, dar care ii era confortabil, asa incat este ideal ca mainile parintilor, la prima baita a bebelusului, sa fie cat mai cuprinzatoare. Dovada pentru relaxarea bebelusului prin actiuni menite sa-i faca legatura cu mediul intrauterin sta placerea copilului meu, inca dupa prima baita, de a fi uscat cu feonul, care produce un zgomot usor, difuz.
Si, odata ce am reusit sa-l facem pe bebelusul nostru sa se relaxeze, baita va deveni un prilej de bucurie atat pentru el/ea cat si pentru noi.
Un alt aspect. Este ideal ca tatal, daca se poate, pentru ca sunt situatii in care tatal lipseste independent de vointa sa, sa fie prezent la prima baita si, in general, la baita bebelusului. Barbatii, orice ar spune oricine, nu pot simti ceea ce simte o mama, acel sentiment minunat nascut odata cu venirea pe lume a copilului. Tatal isi cultiva, pe zi ce trece, dragostea fata copilul sau si este ideal ca mama sa-l ajute sa capete incredere si curaj si rabdare, in relatia cu micutul/a. Baita bebelusului este unul dintre momentele acelea speciale care sudeaza relatia tata-copil.
Tati, eu simt ca tu nu ma iubesti. Toata ziua ma certi. Aud mereu - Rares, Rares, Rares! - Tu vrei sa stau cuminte, sa nu vorbesc. Eu asa sunt!
Va recomand, cu toata convingerea ca va va ajuta, acest video cu prima baita. Restul despre prima baita a bebelusului este doar teorie ...
